Esther 2

1 După aceste lucruri, când furia împăratului Ahaşveroş s-a potolit, el şi-a amintit de Vaşti şi ceea ce ea a făcut şi ce s-a hotărât împotriva ei.

Apre sa, lè kolè wa a fin pase, lide wa a te toujou sou sa Vachti te fè a ak sou desizyon li menm li te pran lè sa a.

2 Atunci servitorii împăratului care îl serveau i-au spus: Să se caute fecioare tinere şi plăcute pentru împărat.

Se konsa, nan moun ki toujou avèk wa a, gen ladan yo ki di l': -Poukisa ou pa mete moun chache pou ou kèk bèl ti jenn fi ki tifi toujou?

3 Şi împăratul să rânduiască ofiţeri în toate provinciile împărăţiei sale, pentru ca ei să adune toate fecioarele tinere şi plăcute la palatul Susa, în casa femeilor, sub îngrijirea lui Hegai, famenul împăratului, păzitorul femeilor; şi să le fie date lucrurile lor pentru curăţire.

Nan tout pwovens peyi ou la, wa chwazi kèk enspekte ki va chache dènye bèl ti jenn fi ki poko nan gason. Y'a mennen yo nan kay madanm ou yo, isit la, lavil Souz, kapital la. Wa mete yo sou kont Egayi, domestik konfyans ou ki reskonsab madanm ou yo, pou li ba yo tou sa yo bezwen pou fè kò yo bèl.

4 Şi tânăra care va plăcea împăratului să fie împărăteasă în locul lui Vaşti. Şi aceasta a plăcut împăratului; şi a făcut astfel.

Lèfini, jenn fi ki va fè ou plezi plis la wa mete l' larenn nan plas Vachti a. Wa a wè se te yon bon lide, li fè sa konsa vre.

5 Şi era în palatul Susa un anumit iudeu, al cărui nume era Mardoheu, fiul lui Iair, fiul lui Şimei, fiul lui Chiş, un beniamit;

Lè sa a, nan lavil Souz, kapital peyi a, te gen yon jwif ki te rele Madoche. Se te pitit Jayi, nan branch fanmi Benjamen. Li te soti nan fanmi Kich ak Chimeyi.

6 Care a fost adus din Ierusalim odată cu captivitatea care a fost adusă cu Ieconia împăratul lui Iuda, pe care i-a adus Nebucadneţar împăratul Babilonului.

Lè Nèbikadneza, wa peyi Babilòn lan, te pran Jekonya, wa peyi Jida a, ansanm ak lòt prizonye yo nan lavil Jerizalèm pou l' te depòte yo, Madoche te ladan l' tou.

7 Şi el a crescut-o pe Hadasa, care este Estera, fiica unchiului său; fiindcă ea nu avea nici tată nici mamă, şi tânăra era plăcută şi frumoasă; pe ea Mardoheu a luat-o să fie fiica lui după ce tatăl şi mama ei au murit.

Li te gen yon ti kouzin li ki te rele Estè. Men bon non jwif li se te Adasa. Se te yon bèl fi anfòm. Lè papa l' ak manman l' mouri, Madoche te pran l' lakay li, li leve l' tankou pwòp pitit fi li.

8 Şi s-a întâmplat, când s-a auzit porunca şi hotărârea împăratului, şi când multe tinere au fost adunate la palatul Susa, sub îngrijirea lui Hegai, că şi Estera a fost adusă în casa împăratului, sub îngrijirea lui Hegai, păzitorul femeilor.

Apre yo te fin pibliye lòd wa a, yo mache chache anpil jenn fi, yo mennen yo lakay wa a lavil Souz, kapital la. Estè te ladan yo tou. Se konsa li te lakay wa a, sou kont Egayi ki te reskonsab tout madanm wa yo.

9 Şi tânăra i-a plăcut şi a obţinut bunătate din partea lui; iar el în grabă i-a dat lucrurile pentru curăţire, împreună cu lucrurile ei şi şapte tinere, care se cuvenea să îi fie date din casa împăratului; şi el a mutat-o pe ea şi pe tinerele ei în cel mai bun loc în casa femeilor.

Estè te fè Egayi plezi anpil. San l' te ale avè l'. Li pa pèdi tan li, li ba li tou sa li te bezwen pou fè kò l' bèl ak manje ki bon pou li. Li chwazi sèt bòn lakay wa a, li bay Estè pou sèvis pa l', epi li mete l' nan pi bon apatman ki te genyen nan kay madanm wa yo.

10 Estera nu şi-a arătat nici poporul nici rudenia; fiindcă Mardoheu i-a poruncit să nu şi-o arate.

Estè pa t' kite pèsonn konnen moun ki peyi ak ki ras li te ye, paske Madoche te ba li lòd pou l' pa t' di anyen sou sa.

11 Şi Mardoheu se plimba zilnic pe dinaintea curţii casei femeilor, să afle starea Esterei şi ce se face cu ea.

Chak jou, Madoche bò pa l' menm t'ap pwonmennen devan lakou kay medam yo pou l' te konnen jan Estè t'ap degaje l', ki jan sa tapral pase pou li.

12 Şi când venea rândul fiecărei tinere să intre la împăratul Ahaşveroş, după ce a stat douăsprezece luni, conform obiceiului femeilor, (fiindcă astfel se împlineau zilele purificării lor, adică, şase luni cu untdelemn de smirnă, şi şase luni cu arome dulci şi cu alte lucruri pentru purificarea femeilor).

Yo te pran yon lanne nèt pou pare jenn fi yo. Yo pase sis mwa ap pran masaj ak lwil fèt ak lami, sis mwa ak odè ansanm ak krèm fèt pou madan marye. Apre sa, yo mennen jenn fi yo yonn apre lòt al jwenn wa Asyeris.

13 Şi astfel venea fiecare tânără la împărat; tot ceea ce îşi dorea i se dădea să ia cu ea din casa femeilor în casa împăratului.

Men ki jan sa te fèt: lè yon jenn fi ap kite kay medam yo pou ale kay wa a, yo ba li tou sa li te vle mete sou li.

14 Mergea seara şi se întorcea dimineaţa în a doua casă a femeilor, sub îngrijirea lui Şaaşgaz, famenul împăratului, care păzea concubinele; ea nu mai intra la împărat decât dacă împăratului i-a plăcut de ea şi era chemată pe nume.

Se yon jou swa yo toujou mennen l'. Nan maten, yo fè l' ale nan yon lòt kay wa a te genyen pou fanm kay li yo. Yo renmèt li nan men Chagaz ki te reskonsab kay sa a. Jenn fi a pa t' gen pou l' te tounen kay wa a ankò, esepte si wa a te vle. Lè konsa, se wa a ki pou bay non fi li vle a.

15 Şi când a venit rândul Esterei, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu care o luase la el ca fiica lui, să intre la împărat, nu a cerut nimic decât ceea ce Hegai, famenul împăratului, păzitorul femeilor, a rânduit. Şi Estera a obţinut favoare înaintea vederii tuturor celor ce o priveau.

Jou pou Estè ale kay wa a rive. Estè, pitit fi Abikayil la, kouzin Madoche te pran pou pitit fi li a, leve, li pa mande anyen pase sa Egayi, domestik konfyans wa a ki te reskonsab jenn fi yo, te ba li konsèy mande pou mete sou li. Tout moun tonbe pou Estè lè yo wè l'.

16 Astfel Estera a fost luată la împăratul Ahaşveroş în casa lui împărătească în luna a zecea, care este luna Tebet, în al şaptelea an al domniei lui.

Se konsa, Asyeris t'ap mache sou sètan depi li te wa, nan dizyèm mwa, mwa yo rele Tebèt la, lè yo mennen Estè devan wa a lakay li.

17 Şi împăratul a iubit-o pe Estera mai mult decât pe toate femeile, iar ea a obţinut har şi favoare înaintea vederii lui mai mult decât toate fecioarele; astfel că el i-a pus coroana împărătească pe cap şi a făcut-o împărăteasă în locul lui Vaşti.

Wa a tonbe pou Estè plis pase pou tout lòt fanm li te janm konnen. Estè te rive fè wa a plezi plis pase tout lòt jenn fi yo. Wa a renmen l' plis pase lòt yo. Li mete kouwòn li a sou tèt Estè, li nonmen l' larenn nan plas Vachti a.

18 Apoi împăratul a făcut un ospăţ mare tuturor prinţilor lui şi servitorilor lui, adică ospăţul Esterei; şi a dat o scutire provinciilor şi a dat daruri conform cu starea împăratului.

Lèfini, li voye envite tout chèf li yo ak moun pa l' yo, li fè yon gwo resepsyon pou Estè. Li bay yon jou vakans nan tout peyi a nèt. Apre sa, li bay kado adwat agoch jan wa yo konn fè l' la.

19 Şi când fecioarele au fost adunate a doua oară, atunci Mardoheu a stat la poarta împăratului.

Pandan tout tan yo t'ap mennen jenn fi yo bay wa a, Madoche te chita bò pòtay palè a.

20 Estera nu şi-a fost arătat încă nici rudenia nici poporul, precum îi poruncise Mardoheu, pentru că Estera a împlinit porunca lui Mardoheu, ca şi atunci când ea creştea lângă el.

Estè menm pa t' kite pèsonn konnen moun ki peyi ak ki ras li te ye. Madoche te ba li lòd pa di anyen sou sa. Estè te obeyi l' jan li te toujou obeyi l' lè li te timoun lakay li.

21 În acele zile, când Mardoheu stătea în poarta împăratului, doi dintre famenii împăratului, Bigtan şi Tereş, dintre aceia care păzeau uşa, s-au înfuriat şi au căutat să pună mâna pe împăratul Ahaşveroş.

Antan Madoche te chita bò pòtay la, de domestik konfyans wa a, Bigtan ak Tèrèch, ki t'ap fè pòs devan chanm wa a, fache sou wa a, yo fè konplo pou yo touye l'.

22 Şi acest lucru a fost cunoscut de Mardoheu, care l-a spus împărătesei Estera; iar Estera a adus aceasta la cunoştinţa împăratului în numele lui Mardoheu.

Madoche vin konn sa. Li di larenn Estè sa. Larenn Estè menm al di wa a men sa Madoche voye di l'.

23 Şi după ce s-a făcut cercetarea acestui lucru, s-a aflat ca adevărat; astfel amândoi au fost spânzuraţi de un copac; iar aceasta a fost scrisă în cartea cronicilor înaintea împăratului.

Yo mennen ankèt, yo jwenn sa Madoche te di a se te vre. Yo pann de mesye yo. Lèfini, wa a bay lòd pou yo ekri koze a nan gwo liv achiv gouvènman yo.