< Esther 1 >
1 Şi s-a întâmplat în zilele lui Ahaşveroş, (Ahaşveroş care împărăţea din India până în Etiopia, peste o sută două zeci şi şapte de provincii);
Sa mga araw ni Assuero (ito ang Assuero na naghari mula India hanggang sa Ethiopia, mahigit 127 lalawigan),
2 Că în acele zile, când împăratul Ahaşveroş a şezut pe tronul împărăţiei sale, care era în palatul Susa,
sa mga araw na iyon naupo si Haring Assuero sa kanyang maharlikang trono sa kuta ng Susa.
3 În al treilea an al domniei sale, el a făcut un ospăţ pentru toţi prinţii lui şi servitorii lui; puterea Persiei şi a Mediei, nobilii şi prinţii provinciilor fiind înaintea lui:
Sa ikatlong taon ng kanyang paghahari, nagbigay siya ng isang pista sa lahat ng kanyang mga opisyal at kanyang mga lingkod. Ang hukbo ng Persia at Media, ang magigiting na mga lalaki, ang mga gobernador ng mga lalawigan ay nasa kanyang harapan.
4 Când el a arătat bogăţiile împărăţiei sale glorioase şi onoarea măreţei sale maiestăţi multe zile: o sută optzeci de zile.
Ipinakita niya ang yaman ng karangyaan ng kanyang kaharian at ang dangal ng kaluwalhatian ng kanyang kadakilaan nang maraming araw, sa loob ng 180 araw.
5 Şi când s-au sfârşit aceste zile, împăratul a făcut un ospăţ pentru toţi oamenii prezenţi la palatul Susa, deopotrivă pentru mari şi mici, şapte zile, în curtea grădinii palatului împăratului.
Nang natapos ang mga araw na ito, nagbigay ang hari ng pista na tumagal ng pitong araw. Ito ay para sa lahat ng tao sa palasyo ng Susa, mula sa pinakadakila hanggang sa pinakahamak. Idinaos ito sa bulwagan ng hardin ng palasyo ng hari.
6 Erau acolo draperii albe, verzi şi albastre, întinse cu funii de in subţire şi purpură, prinse de inele de argint şi coloane de marmură; paturile erau din aur şi argint pe un pavaj de marmură roşie şi albastră şi albă şi neagră.
Ang bulwagan ng hardin ay pinalamutian ng mga kurtina na kulay puti ang tela at kulay-ube, na may mga tali ng pinong lino at kulay-ube, ibinitin sa sabitang pilak mula sa mga haliging marmol. May mga sopang ginto at pilak na nasa bangketang may dibuhong palamuti na yari sa batong kristal, marmol, ina ng perlas, at mga batong panlatag na may kulay.
7 Şi le dădeau de băut în vase de aur, (vasele fiind diferite unele de altele, ) şi vin împărătesc din abundenţă, conform stării împăratului.
Ang mga inumin ay inihain sa mga gintong tasa. Di-pangkaraniwan ang bawat tasa, at maraming maharlikang alak na dumating dahil sa pagiging mapagbigay ng hari.
8 Şi băutul era conform legii; nimeni nu obliga; fiindcă împăratul rânduise tuturor ofiţerilor casei sale să facă conform cu plăcerea fiecăruia.
Ang inuman ay isinagawa alinsunod sa kautusang, “Dapat walang pilitan.” Nagbigay ng mga utos ang hari sa lahat ng mga tauhan ng kanyang palasyo na gawin para sa kanila ang anumang naisin ng bawat panauhin.
9 De asemenea împărăteasa Vaşti a dat un ospăţ pentru femeile din casa împărătească a împăratului Ahaşveroş.
Pati si Reyna Vashti ay nagbigay ng pista para sa mga kababihan sa maharlikang palasyo ni Haring Assuero.
10 În ziua a şaptea, când inima împăratului era veselă cu vin, el a poruncit lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona, lui Bigta şi lui Abagta, lui Zetar şi lui Carcas, celor şapte fameni care serveau în prezenţa împăratului Ahaşveroş,
Sa ika-pitong araw, nang ang puso ng hari ay nasisiyahan dahil sa alak, sinabihan niya sina Memuhan, Biztha, Harbona, Bigtha, Abagtha, Zethar at Carcas (ang pitong opisyal na naglilingkod sa harap niya),
11 Să o aducă pe împărăteasa Vaşti înaintea împăratului cu coroana împărătească, pentru a arăta oamenilor şi prinţilor frumuseţea ei, fiindcă ea era plăcută la vedere.
na dalahin si Reyna Vashti sa harap niya dala ang kanyang maharlikang korona. Gusto niyang ipakita sa mga tao at mga opisyal ang kanyang kagandahan, sapagkat ang mga katangian niya ay napakaganda.
12 Dar împărăteasa Vaşti a refuzat să vină la porunca împăratului dată prin fameni; de aceea împăratul s-a înfuriat foarte mult şi mânia lui ardea în el.
Ngunit tumangging sumunod si Reyna Vashti sa salita ng hari na ipinadala sa kanya ng mga opisyal. Pagkatapos labis na nagalit ang hari; nag-alab ang matinding galit sa kalooban niya.
13 Atunci împăratul a spus înţelepţilor, care cunoşteau timpurile, (fiindcă aşa era obiceiul împăratului cu toţi cei ce cunoşteau lege şi judecată;
Kaya sumangguni ang hari sa mga lalaking kilalang matalino, na nakakaintindi sa mga panahon (dahil ito ang pamamaraan ng hari sa lahat ng mga bihasa sa batas at paghahatol).
14 Şi lângă el erau Carşena, Şetar, Admata, Tarşiş, Meres, Marsena şi Memucan, cei şapte prinţi ai Persiei şi ai Mediei, care vedeau faţa împăratului şi care stăteau în locul dintâi în împărăţie).
Ngayon ang mga taong malapit sa kanya ay sina Carshena, Shethar, Admatha, Tarshish, Meres, Marsena at Memucan, pitong prinsipe ng Persia at Media. May paraan sila ng paglapit sa hari, at may pinakamataas na mga katungkulan sa loob ng kaharian.
15 Ce să facem împărătesei Vaşti conform legii, pentru că ea nu a împlinit porunca împăratului Ahaşveroş dată prin fameni.
“Alinsunod sa batas, ano ang gagawin kay Reyna Vashti dahil hindi niya sinunod ang utos ni Haring Assuero, na dinala sa kanya ng mga opisyal?”
16 Şi Memucan a răspuns înaintea împăratului şi a prinţilor: Împărăteasa Vaşti a făcut rău nu doar împăratului, ci şi prinţilor şi tuturor oamenilor din toate provinciile împăratului Ahaşveroş.
Sinabi ni Memucan sa harap ng hari at ng mga opisyal, “Hindi lamang laban sa Hari nakagawa ng mali si Reyna Vashti, kundi pati na rin sa lahat ng mga opisyal at lahat ng taong nasa loob ng lahat ng lalawigan ni Haring Assuero.
17 Fiindcă fapta împărătesei va fi cunoscută tuturor femeilor, astfel că ele îşi vor dispreţui soţii în ochii lor, când se va spune: Împăratul Ahaşveroş a poruncit împărătesei Vaşti să fie adusă înaintea lui, dar ea nu a venit.
Dahil ang paksa ng reyna ay malalaman ng lahat ng kababaihan. Magdudulot ito sa kanila na ituring nang may paghamak ang kanilang mga asawa. Sasabihin nilang, 'Inutusan ni Haring Assuero si Vashti ang reyna na pumunta sa kanyang harapan, ngunit tumanggi siya.'
18 Tot aşa prinţesele Persiei şi ale Mediei, care au auzit despre fapta împărătesei, vor spune la fel în această zi tuturor prinţilor împăratului. Astfel se va ridica prea mult dispreţ şi furie.
Bago pa matapos ang mismong araw na ito ang mararangal na mga babae ng Persia at Media na nakarinig sa paksa ng reyna ay magsasabi ng parehong bagay sa lahat ng mga opisyal ng hari. Magkakaroon ng matinding paghamak at galit.
19 Dacă face plăcere împăratului, să iasă o poruncă împărătească de la el, şi să fie scrisă între legile persanilor şi ale mezilor, ca să nu fie schimbată: Că Vaşti să nu mai intre înaintea împăratului Ahaşveroş; şi împăratul să dea statutul ei împărătesc alteia mai bună decât ea.
Kung ito ay makalulugod sa hari, hayaang isang maharlikang kautusan ang palabasin mula sa kanya, at hayaan itong maisulat sa mga batas ng mga Persiano at ng mga Medeo, na hindi na maaaring pawalang-bisa, upang si Vashti ay hindi na muling makapunta sa harap niya. Hayaan ang hari na ibigay ang kanyang kalagayan bilang reyna sa ibang higit na mabuti kaysa kanya.
20 Şi după ce hotărârea împăratului pe care o va da el va fi făcută cunoscută prin toată împărăţia lui, (fiindcă este mare, ) toate soţiile vor da onoare soţilor lor, deopotrivă celor mari şi celor mici.
Nang maihayag na ang utos ng hari sa lahat ng kabuuang lawak ng kaharian, lahat ng asawa ay pararangalan ang kanilang mga asawa, mula sa pinakadakila hanggang sa pinakamaliit ang kahalagahan.”
21 Şi spusa a plăcut împăratului şi prinţilor; şi împăratul a făcut conform cuvântului lui Memucan;
Ang hari at kanyang mga marangal na kalalakihan ay nasiyahan sa kanyang payo, at ginawa ng hari ang panukala ni Memucan.
22 Şi a trimis scrisori în toate provinciile împăratului, în fiecare provincie conform scrisului ei şi fiecărui popor după limba lui, că fiecare bărbat să stăpânească în casa lui şi că aceasta să fie răspândită conform limbii fiecărui popor.
Nagpadala siya ng mga liham sa lahat ng maharlikang lalawigan, sa bawat lalawigan sa sarili nitong pagsulat, at sa bawat tao sa kanilang sariling wika. Iniutos niya na ang bawat lalaki ay dapat maging amo ng kanyang sariling sambahayan. Ang utos na ito ay ibinigay sa wika ng bawat tao sa imperyo.