Eclesiastul 7
1 Un nume bun este mai bun decât untdelemnul prețios, și ziua morții decât ziua nașterii.
Bolji je dobar glas nego skupocjeno ulje, i smrtni dan nego dan rođenja.
2 Este mai bine să mergi la casa de jelire, decât să mergi la casa ospățului, întrucât acela este sfârșitul tuturor oamenilor; și cel viu își pune la inimă [lucrul acesta].
Bolje je ići u kuću gdje je žalost nego u kuću gdje je gozba, jer ondje je kraj svakoga čovjeka, i tko je živ, nek' primi k srcu!
3 Întristarea [este] mai bună decât râsul, pentru că prin întristarea înfățișării inima este făcută mai bună.
Bolji je jad nego smijeh, jer pod žalosnim licem srce je radosno.
4 Inima celui înțelept este în casa jelirii, dar inima celor proști este în casa veseliei.
Srce je mudrih ljudi u kući žalosti, a srce bezumnih u kući veselja.
5 Mai bine este pentru un om să asculte mustrarea înțeleptului, decât să asculte cântarea proștilor.
Bolje je poslušati ukor mudra čovjeka negoli slušati hvalospjev luđaka.
6 Căci ca trosnetul spinilor sub o oală, așa este râsul prostului, aceasta de asemenea este deșertăciune.
Jer kao prasak trnja ispod kotla, takav je smijeh luđaka, i to je ispraznost.
7 Cu adevărat oprimarea îl înnebunește pe înțelept, și o mită distruge inima.
Jer smijeh od mudraca čini luđaka i veselje kvari srce.
8 Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; și cel răbdător în duh este mai bun decât cel mândru în duh.
Bolji je svršetak stvari nego njezin početak i bolja je strpljivost od oholosti.
9 Nu fi grăbit în duhul tău să te mânii, pentru că mânia se odihnește în sânul proștilor.
Ne nagli u srdžbu, jer srdžba počiva u srcu luđaka.
10 Nu spune: Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea? Pentru că nu din înțelepciune cercetezi despre aceasta.
Ne pitaj zašto su negdašnja vremena bila bolja od ovih, jer to nije mudro pitanje.
11 Înțelepciunea este bună cu o moștenire și prin aceasta este folos pentru cei ce văd soarele.
Mudrost je dragocjena baština i probitak onima na koje sunce sja.
12 Pentru că înțelepciunea este o apărare și banii sunt o apărare, dar măreția cunoașterii este că înțelepciunea dă viață celor ce o au.
Jer kao što je novac zaštita, tako je i mudrost; a prednost je mudrosti u tome što izbavlja onoga tko je ima.
13 Ia în considerare lucrarea lui Dumnezeu, pentru că cine poate face drept ceea ce el a făcut strâmb?
Pogledaj djela Božja; tko može ispraviti što je on iskrivio?
14 Bucură-te în ziua prosperității, dar ia seama în ziua restriștii; Dumnezeu de asemenea le-a pus față în față, cu intenția ca omul să nu găsească nimic după el.
U sretan dan uživaj sreću, a u zao dan razmišljaj: Bog je stvorio jedno kao i drugo - da čovjek ne otkrije ništa od svoje budućnosti.
15 Toate lucrurile le-am văzut în zilele deșertăciunii mele; este un om drept care piere în dreptatea lui și este un om stricat care își prelungește viața în stricăciunea sa.
Svašta vidjeh u svojemu ništavnom životu: pravednik propada unatoč svojoj pravednosti, a bezbožnik i dalje živi unatoč svojoj bezbožnosti.
16 Nu fi drept peste măsură, nici nu te face peste măsură de înțelept; de ce să te nimicești pe tine însuți?
Ne budi prepravedan i ne budi premudar; zašto da se uništavaš?
17 Nu fi peste măsură de stricat, nici nu fi prost, de ce să mori înaintea timpului tău?
Ne budi preopak i ne budi lud; zašto bi umro prije vremena?
18 Este bine să apuci aceasta; da, de asemenea de la aceasta nu îți retrage mâna, pentru că cel ce se teme de Dumnezeu va ieși din toate.
Dobro je da držiš jedno, ali ni drugo ne puštaj iz ruke, jer tko se boji Boga, izbavlja se od svega.
19 Înțelepciunea întărește pe cel înțelept mai mult decât zece oameni tari care sunt în cetate.
Mudrost mudraca veću moć daje gradu nego deset mogućnika.
20 Pentru că nu este un om drept pe pământ, care să facă bine și să nu păcătuiască.
Na zemlji nema pravednika koji, čineći dobro, ne bi nikad sagriješio.
21 De asemenea nu da atenție la toate cuvintele vorbite, ca nu cumva să auzi pe servitorul tău blestemându-te.
I još jedno: nemoj se obazirati na govorkanje; čut ćeš možda da te sluga tvoj proklinjao;
22 Pentru că adeseori de asemenea inima ta cunoaște că tu însuți într-un mod asemănător ai blestemat pe alții.
a zna tvoje srce kako si i ti često druge proklinjao.
23 Toate acestea le-am dovedit prin înțelepciune; am spus: Voi fi înțelept; dar aceasta a fost departe de mine.
Sve sam to mudrošću iskušao. Mislio sam da sam mudar, ali mi je mudrost bila nedokučiva.
24 Ceea ce este departe și foarte adânc, cine o poate descoperi?
Ono što jest, daleko je i duboko, tako duboko - tko da i pronađe?
25 Mi-am dedicat inima să cunosc și să cercetez și să descopăr înțelepciune și motivul lucrurilor și să cunosc stricăciunea prostiei, chiar a nechibzuinței [și] a nebuniei;
I još jednom pokušah istražiti i shvatiti mudrost i smisao, da spoznam opačinu kao ludost, a ludost kao bezumlje.
26 Și găsesc mai amară decât moartea pe femeia a cărei inimă este capcane și plase, și mâinile ei cătușe; oricine place lui Dumnezeu va scăpa de ea, dar păcătosul va fi luat de ea.
Otkrih da ima nešto gorče od smrti - žena, ona je zamka, srce joj je mreža, a ruke okovi; tko je Bogu drag, izmiče joj, a grešnik je njezin sužanj.
27 Iată, aceasta am găsit, spune predicatorul, socotind una câte una, ca să aflu socoteala;
Eto, to sam sve u svemu otkrio, veli Propovjednik.
28 Ceea ce totuși sufletul meu caută, dar nu găsesc, un om între o mie am găsit; dar o femeie printre toate acelea nu am găsit.
I još sam tražio, ali bez uspjeha. Nađoh čovjeka - jednog od tisuću, a žene ne nađoh među svima nijedne.
29 Iată, numai aceasta am găsit, că Dumnezeu a făcut pe om integru, dar ei au umblat după multe născociri.
Otkrih ovo: Bog stvori čovjeka jednostavnim, a on snuje nebrojene spletke.
