Eclesiastul 7

1 Un nume bun este mai bun decât untdelemnul prețios, și ziua morții decât ziua nașterii.

Добро име струва повече от скъпоценно миро. И денят на смъртта повече от деня на раждането.

2 Este mai bine să mergi la casa de jelire, decât să mergi la casa ospățului, întrucât acela este sfârșitul tuturor oamenilor; și cel viu își pune la inimă [lucrul acesta].

По-добре да отиде някой в дом на жалеене, Отколкото да отиде в дом на пирувание; Защото това е сетнината на всеки човек, И живият може да го вложи в сърцето си.

3 Întristarea [este] mai bună decât râsul, pentru că prin întristarea înfățișării inima este făcută mai bună.

По-полезна е печалта от смеха; Защото от натъжеността на лицето сърцето се развеселява.

4 Inima celui înțelept este în casa jelirii, dar inima celor proști este în casa veseliei.

Сърцето на мъдрите е в дома на жалеене; А сърцето на безумните е в дома на веселие.

5 Mai bine este pentru un om să asculte mustrarea înțeleptului, decât să asculte cântarea proștilor.

По-добре е човек да слуша изобличение от мъдрия Нежели да слуша песен от безумните;

6 Căci ca trosnetul spinilor sub o oală, așa este râsul prostului, aceasta de asemenea este deșertăciune.

Защото какъвто е шумът на търнете под котела, Такъв е смехът на безумния. И това е суета.

7 Cu adevărat oprimarea îl înnebunește pe înțelept, și o mită distruge inima.

Наистина изнудването прави мъдрия да избезумява; И подарък разтлява сърцето.

8 Mai bun este sfârșitul unui lucru decât începutul lui; și cel răbdător în duh este mai bun decât cel mândru în duh.

По-предпочително е свършването на работата, нежели започването й; По-добър е дълготърпеливият нежели високоумният.

9 Nu fi grăbit în duhul tău să te mânii, pentru că mânia se odihnește în sânul proștilor.

Не бързай да се досадиш в духа си; Защото досадата почива в гърдите на безумните.

10 Nu spune: Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune decât acestea? Pentru că nu din înțelepciune cercetezi despre aceasta.

Да не речеш: Коя е причината Дето предишните дни бяха по-добри от сегашните? Защото не питаш разумно за това.

11 Înțelepciunea este bună cu o moștenire și prin aceasta este folos pentru cei ce văd soarele.

Мъдростта е равноценна с едно наследство, Даже и по-ценна е на ония, които гледат слънцето;

12 Pentru că înțelepciunea este o apărare și banii sunt o apărare, dar măreția cunoașterii este că înțelepciunea dă viață celor ce o au.

Защото, не само че мъдростта е защита, както и парите са защита, Но предимството на знанието е, че мъдростта запазва живота на ония, които я имат.

13 Ia în considerare lucrarea lui Dumnezeu, pentru că cine poate face drept ceea ce el a făcut strâmb?

Разгледай делото Божие; Защото кой може да изправи онова, което Той е направил криво?

14 Bucură-te în ziua prosperității, dar ia seama în ziua restriștii; Dumnezeu de asemenea le-a pus față în față, cu intenția ca omul să nu găsească nimic după el.

Във време на благоденствие бъди весел, А във време на злополука бъди разсъдлив; Защото Бог постави едното до другото, За да не може човек да открие нищо, което ще бъде подир него.

15 Toate lucrurile le-am văzut în zilele deșertăciunii mele; este un om drept care piere în dreptatea lui și este un om stricat care își prelungește viața în stricăciunea sa.

Всичко това видях в суетните си дни: Има праведен, който загинва в правдата си, И има нечестив, който дългоденства в злотворството си.

16 Nu fi drept peste măsură, nici nu te face peste măsură de înțelept; de ce să te nimicești pe tine însuți?

Не ставай прекалено праведен, и не мисли себе си чрезмерно мъдър; Защо да се погубиш?

17 Nu fi peste măsură de stricat, nici nu fi prost, de ce să mori înaintea timpului tău?

Не ставай прекалено зъл, и не бивай безумен; Защо да умреш преди времето си?

18 Este bine să apuci aceasta; da, de asemenea de la aceasta nu îți retrage mâna, pentru că cel ce se teme de Dumnezeu va ieși din toate.

Добре е да се придържаш за едното, И да не оттегляш ръката си от другото; Защото, който се бои от Бога, ще се отърве и от двете. (Еврейски: от всички тези)

19 Înțelepciunea întărește pe cel înțelept mai mult decât zece oameni tari care sunt în cetate.

Мъдростта крепи мъдрия повече От десетина началника, които са в града.

20 Pentru că nu este un om drept pe pământ, care să facă bine și să nu păcătuiască.

Наистина няма праведен човек на земята, Който да струва добро и да не греши.

21 De asemenea nu da atenție la toate cuvintele vorbite, ca nu cumva să auzi pe servitorul tău blestemându-te.

Ето, това само намерих, Че Бог направи човека праведен, Но те изнамериха много измишления.

22 Pentru că adeseori de asemenea inima ta cunoaște că tu însuți într-un mod asemănător ai blestemat pe alții.

И не обръщай внимание на всичките думи, които се говорят, Да не би да чуеш слугата си да те кълне;

23 Toate acestea le-am dovedit prin înțelepciune; am spus: Voi fi înțelept; dar aceasta a fost departe de mine.

Защото сърцето ти познава, че и ти подобно Си проклинал други много пъти.

24 Ceea ce este departe și foarte adânc, cine o poate descoperi?

Всичко това опитах чрез мъдростта. Рекох: Ще бъда мъдър; но мъдростта се отдалечи от мене.

25 Mi-am dedicat inima să cunosc și să cercetez și să descopăr înțelepciune și motivul lucrurilor și să cunosc stricăciunea prostiei, chiar a nechibzuinței [și] a nebuniei;

Онова, което е, е много далеч и твърде дълбоко; Кой може да го намери?

26 Și găsesc mai amară decât moartea pe femeia a cărei inimă este capcane și plase, și mâinile ei cătușe; oricine place lui Dumnezeu va scăpa de ea, dar păcătosul va fi luat de ea.

Аз изново се предадох от сърцето си Да науча, и да издиря, и да изследвам мъдростта и разума, И да позная, че нечестието е безумие, и че глупостта е лудост;

27 Iată, aceasta am găsit, spune predicatorul, socotind una câte una, ca să aflu socoteala;

И намирам, че е по-горчива от смърт Оная жена, чието сърце е примки и мрежи, и ръцете й окови; Който е добър пред Бога ще се отърве от нея. А грешникът ще бъде хванат от нея.

28 Ceea ce totuși sufletul meu caută, dar nu găsesc, un om între o mie am găsit; dar o femeie printre toate acelea nu am găsit.

Виж, това намерих, казва проповедникът. Като изпитвах нещата едно по едно, за да намеря причината;

29 Iată, numai aceasta am găsit, că Dumnezeu a făcut pe om integru, dar ei au umblat după multe născociri.

(И душата ми още го изследва, но не съм го намерил: ) Един мъж между хиляда намерих; Но ни една жена между толкова (Еврейски: всички тези) жени не намерих.