Eclesiastul 5
1 Păzește-ți piciorul când mergi în casa lui Dumnezeu și pregătește-te mai bine să asculți decât să aduci sacrificiul proștilor, pentru că ei nu iau în considerare că fac rău.
Tauhi ho vaʻe ʻoka ke ka ʻalu ki he fale ʻoe ʻOtua, pea lahi hake hoʻo fiefanongo ʻi hoʻo fai ʻae feilaulau ʻae vale: he ʻoku ʻikai te nau tokanga ki he kovi ʻoku nau fai.
2 Nu fi pripit cu gura ta și nu îți lăsa inima să se grăbească să rostească vreun lucru înaintea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este în cer și tu pe pământ; de aceea cuvintele tale să fie puține.
ʻOua naʻa ke ʻohonoa ʻaki ho ngutu, pea ʻoua naʻa vave ho loto ke fakahā ha meʻa ʻi he ʻao ʻoe ʻOtua: he ʻoku ʻi he langi ʻae ʻOtua, ka ʻoku ke ʻi māmani ko ē: ko ia ke siʻi ai hoʻo lea.
3 Pentru că visul vine din mulțimea treburilor, și vocea unui prost se cunoaște prin mulțimea cuvintelor.
He ʻoku tupu ʻae misi mei he femouʻekina ki he ngāue; pea ʻoku ʻilo ʻae leʻo ʻoe vale ʻi he lahi ʻo ʻene lea.
4 Când faci o promisiune lui Dumnezeu, nu întârzia să o împlinești, fiindcă el nu are plăcere în proști; împlinește ce ai promis.
ʻOka ke ka fuakava ki he ʻOtua, ʻoua naʻa ke fakatuai hoʻo fai ki ai; he ʻoku ʻikai te ne leleiʻia ʻi he vale; fai koe ki he meʻa kuo ke fuakava ki ai.
5 Mai bine este să nu promiți, decât să promiți și să nu împlinești.
ʻOku lelei hake ke ʻoua ʻaupito naʻa ke fuakava, ʻi hoʻo fuakava kae ʻikai fai ki ai.
6 Nu permite gurii tale să îți provoace carnea să păcătuiască, nici nu spune înaintea îngerului, că aceasta a fost o eroare, pentru ce să se mânie Dumnezeu la vocea ta și să distrugă lucrarea mâinilor tale?
ʻOua naʻa tuku ke fakahalaʻi koe ʻe ho ngutu; pea ʻoua naʻa ke pehē ʻi he ʻao ʻoe ʻāngelo, ko hoʻo fai hala: ko e hā ʻoku ke fakahouhauʻi ʻae ʻOtua ʻaki ho leʻo, pea te ne fakaʻauha ʻae ngāue ʻa ho nima?
7 Căci în mulțimea viselor și în multe cuvinte sunt de asemenea multe deșertăciuni; dar teme-te de Dumnezeu.
He ʻoku lahi ʻae vaʻinga foki ʻi he lahi ʻoe misi mo e lea ʻoku lahi: ka ke manavahē koe ki he ʻOtua.
8 Dacă vezi oprimarea săracului și pervertirea violentă a judecății și justiției într-o provincie, nu te mira de acest lucru, pentru că cel ce este mai înalt decât cel mai înalt dă atenție; și este mai înalt decât ei.
Kapau ʻoku ke mamata ki he fakamālohiʻi ʻoe masiva, pea mo e mioʻi fakamālohi ʻae fakamaau mo e fai totonu ʻi ha vahefonua, ʻoua naʻa ke ofo ai: he ko ia ʻoku māʻolunga taha ʻi he māʻolunga kotoa pē ʻoku ne ʻafioʻi ia; koeʻuhi ʻoku ai ʻaia ʻoku māʻolunga hake ʻiate kinautolu.
9 Mai mult, folosul pământului este pentru toți; împăratul însuși este servit din ale câmpului.
Kaeʻumaʻā foki ko e tupu ʻoe kelekele, ko e meʻa maʻa e kakai kotoa pē: naʻa mo e tuʻi ʻoku tauhi ia mei he ngoue.
10 Cel ce iubește argintul nu se va sătura cu argint, nici cel ce iubește abundența, cu creștere; aceasta este de asemenea deșertăciune.
Ko ia ʻoku manako ki he siliva ʻe ʻikai ke ne fiemālie ʻi he siliva; pe ko ia ʻoku manako ki he koloa ʻi he tupulaki ʻo ʻene meʻa: ko e vaʻinga foki eni.
11 Când bunurile cresc, se înmulțesc cei ce le mănâncă; și ce este mai de folos pentru proprietarii lor, decât să [îi] privească pe aceștia cu ochii lor.
Koeʻuhi ʻi he tupulekina ʻae meʻa, ʻoku tupu foki ʻakinautolu ʻoku nau kai ia: pea ko e hā hono lelei kiate kinautolu ʻoku ʻanautolu ia, ka ko ʻenau mamata pe ki ai ʻaki honau mata?
12 Somnul unui muncitor este dulce, fie că mănâncă puțin sau mult; dar abundența celui bogat nu îl va lăsa să doarmă.
ʻOku fiemālie ʻae mohe ʻae tangata ngāue, neongo pe ʻoku siʻi pe ʻoku lahi ʻa ʻene kai: ka ko e lahi ʻoe meʻa ʻae koloaʻia, ko ia ʻoku ʻikai ke nau faʻa mohe ai.
13 Este un rău aspru pe care l-am văzut sub soare, adică, bogății păstrate spre vătămarea celor ce le stăpânesc.
ʻOku ai ʻae kovi lahi kuo u mamata ki ai ʻi he lalo laʻā, ʻa eni, ʻae tauhi koloa ke kovi ai ʻakinautolu ʻoku ʻanautolu pe ia.
14 Dar acele bogății pier printr-o osteneală rea; iar el naște un fiu și nu este nimic în mâna lui.
Ka ʻoku maumau ʻae koloa ko ia ʻi he feinga kovi; pea ʻoku tupu ʻiate ia ʻae foha, ka ʻoku ʻikai ha meʻa ʻi hono nima.
15 Așa cum a ieșit din pântecele mamei lui, gol, se va întoarce pentru a merge precum a venit și nu va lua nimic din munca lui pe care să o ducă în mâna lui.
ʻO hangē ko ʻene haʻu mei he manāva ʻo ʻene faʻē, ʻe pehē ʻa ʻene ʻalu telefua atu ʻo hangē ko ʻene haʻu, pea ʻe ʻikai ha tupu ʻo ʻene ngāue te ne maʻu ke ʻave ʻi hono nima.
16 Și acesta de asemenea este un rău dureros, că în toate privințele așa cum el a venit, astfel va merge; și ce folos are cel ce a muncit pentru vânt?
Pea ko e kovi foki eni ʻoku lahi, ʻa ʻene ʻalu ʻo tatau ʻi he meʻa kotoa pē mo ʻene haʻu: pea ko e hā ʻae lelei ʻoku maʻu ʻe ia ʻoku ngāue ki he matangi?
17 Și în toate zilele lui mănâncă în întuneric, și are multă întristare și furie în boala lui.
ʻOku kai ʻe ia ʻi he fakapoʻuli ʻi he ʻaho kotoa pē, pea ʻoku lahi ʻae mamahi mo e tautea ʻoku hoko kiate ia ʻi hono mahaki.
18 Iată, ce am văzut este bine și frumos: ca omul să mănânce și să bea și să se bucure de binele din toată munca sa, pe care o ia sub soare, în toate zilele vieții sale pe care Dumnezeu i-o dă, pentru că aceasta este partea lui.
Vakai ki he meʻa kuo u mamata ki ai: ʻoku lelei mo totonu ki he tangata ke kai mo inu, pea ke fiefia ʻi he lelei kotoa pē ʻo ʻene ngāue, ʻaia ʻoku ne fai ʻi he lalo laʻā, ʻi he ʻaho kotoa pē ʻo ʻene moʻui, ʻaia kuo foaki ʻe he ʻOtua kiate ia; he ko hono ʻinasi ia.
19 Fiecare om de asemenea căruia Dumnezeu i-a dat bogății și avere și i-a dat putere să mănânce din ele și să își ia partea lui și să se bucure în munca lui; acesta este darul lui Dumnezeu.
Pea ko e tangata kotoa pē ʻaia ʻoku foaki ki ai ʻe he ʻOtua ʻae maʻumeʻa mo e koloa lahi, pea mo e mālohi ke ne kai mei ai, pea ke maʻu hono ʻinasi, pea ke fiefia ʻi heʻene ngāue; ko e foaki ia ʻae ʻOtua.
20 Pentru că el nu își va aminti mult zilele vieții sale, pentru că Dumnezeu îi răspunde în bucuria inimii sale.
Pea ʻe ʻikai te ne tokanga mamahi ia ki he ngaahi ʻaho ʻo ʻene moʻui; koeʻuhi ʻoku tauhi ia ʻe he ʻOtua, pea ko ia ʻoku fiefia ai hono loto.
