Eclesiastul 5

1 Păzește-ți piciorul când mergi în casa lui Dumnezeu și pregătește-te mai bine să asculți decât să aduci sacrificiul proștilor, pentru că ei nu iau în considerare că fac rău.

Ritri ka idhi e od Nyasaye. Dhi machiegni mondo ichik iti moloyo chiwo misengini ma joma ofuwo chiwo, jogo ma ok ongʼeyo ni gitimo marach.

2 Nu fi pripit cu gura ta și nu îți lăsa inima să se grăbească să rostească vreun lucru înaintea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este în cer și tu pe pământ; de aceea cuvintele tale să fie puține.

Kik dhogi bed mayot kata kik irikni e chunyi kiwacho, wach moro amora e nyim Nyasaye. Nyasaye ni e polo to in to in e piny, omiyo wechegi onego bed manok.

3 Pentru că visul vine din mulțimea treburilor, și vocea unui prost se cunoaște prin mulțimea cuvintelor.

Kaka lek biro ka nitie paro mathoth, e kaka weche mar ngʼama ofuwo bedo nikech weche mangʼeny.

4 Când faci o promisiune lui Dumnezeu, nu întârzia să o împlinești, fiindcă el nu are plăcere în proști; împlinește ce ai promis.

Ka isingori e nyim Nyasaye, to kik ideki mar timo kamano. Ok omor gi joma ofuwo; omiyo chop singruokni.

5 Mai bine este să nu promiți, decât să promiți și să nu împlinești.

Ber mondo kik isingri, moloyo singori, bangʼe ok ichopo singoni.

6 Nu permite gurii tale să îți provoace carnea să păcătuiască, nici nu spune înaintea îngerului, că aceasta a fost o eroare, pentru ce să se mânie Dumnezeu la vocea ta și să distrugă lucrarea mâinilor tale?

Kik iwe wecheni iwuon teri e richo, nono to ibiro ywagori e nyim jadolo mar hekalu niya, “Singruok mane atimo kakwongʼora ne ok en adier. Angʼo ma dimi Nyasaye bed kodi gi mirima kuom gik misewacho mi oketh tich lweti?

7 Căci în mulțimea viselor și în multe cuvinte sunt de asemenea multe deșertăciuni; dar teme-te de Dumnezeu.

Lek mathoth kod weche mangʼeny duto onge tiendgi. Kuom mano chungʼ motegno kiluoro Nyasaye.”

8 Dacă vezi oprimarea săracului și pervertirea violentă a judecății și justiției într-o provincie, nu te mira de acest lucru, pentru că cel ce este mai înalt decât cel mai înalt dă atenție; și este mai înalt decât ei.

Ka ineno ka joma odhier isando e gwengʼ moro, kata ok ngʼad buchgi gadiera kod ratiro, to kik gik ma kamago bwogi; nimar jatelo ka jatelo nigi ngʼama duongʼne kendo kargi ji ariyogi gin gi ngʼama otelonegi.

9 Mai mult, folosul pământului este pentru toți; împăratul însuși este servit din ale câmpului.

Nyak mar piny itiyogo gi ji duto; ruoth bende yudo ohala e nyak mar puothego.

10 Cel ce iubește argintul nu se va sătura cu argint, nici cel ce iubește abundența, cu creștere; aceasta este de asemenea deșertăciune.

Ngʼat mohero pesa ok bed gi pesa morome; kendo ngʼat mohero mwandu, mwandu moyudo ok rome. Ma bende onge tiende.

11 Când bunurile cresc, se înmulțesc cei ce le mănâncă; și ce este mai de folos pentru proprietarii lor, decât să [îi] privească pe aceștia cu ochii lor.

Kaka mwanduni medore, e kaka joma tiyo kodgi medore. In to ohala miyudo en ngʼeyo mana ni in jamoko?

12 Somnul unui muncitor este dulce, fie că mănâncă puțin sau mult; dar abundența celui bogat nu îl va lăsa să doarmă.

Jachan nindo mamuol, kata ka ochiemo matin kata ka ochiemo mathoth, to jo-mwandu parore ma ok nyal nindo.

13 Este un rău aspru pe care l-am văzut sub soare, adică, bogății păstrate spre vătămarea celor ce le stăpânesc.

Gima lit maseneno katimore e piny en ni mwandu mopandi inyo mana wuon,

14 Dar acele bogății pier printr-o osteneală rea; iar el naște un fiu și nu este nimic în mâna lui.

kata mwandu molal nikech chandruok moro, maonge gima ginyalo weyo ni nyithindgi ndalo mabiro.

15 Așa cum a ieșit din pântecele mamei lui, gol, se va întoarce pentru a merge precum a venit și nu va lua nimic din munca lui pe care să o ducă în mâna lui.

Mana kaka dhano wuok ei min-gi ka en duk, e kaka obiro dok. Onge gino moago kuom tichne matek monyalo tingʼo e lwete.

16 Și acesta de asemenea este un rău dureros, că în toate privințele așa cum el a venit, astfel va merge; și ce folos are cel ce a muncit pentru vânt?

Gima lit ahinya machielo en: Kaka dhano nobiro e pinyni, e kaka obiro wuok e pinyni, koro ere ohala moyudo, kuom tichne matek konyagore mana ne yamo?

17 Și în toate zilele lui mănâncă în întuneric, și are multă întristare și furie în boala lui.

Ndalone duto ochiemo e mudho, ka en gi chandruok malich, rem kod mirima.

18 Iată, ce am văzut este bine și frumos: ca omul să mănânce și să bea și să se bucure de binele din toată munca sa, pe care o ia sub soare, în toate zilele vieții sale pe care Dumnezeu i-o dă, pentru că aceasta este partea lui.

Eka ne afwenyo ni ber kendo longʼo mondo dhano ochiem kendo omethi, kendo mondo oyud mor e tichne matek motimo e bwo wangʼ chiengʼ e kinde matin mar ngimane ma Nyasaye osemiye, nimar mano e pokne kende.

19 Fiecare om de asemenea căruia Dumnezeu i-a dat bogății și avere și i-a dat putere să mănânce din ele și să își ia partea lui și să se bucure în munca lui; acesta este darul lui Dumnezeu.

Kata kamano, ka Nyasaye omiyo ngʼato mwandu gi ngima maber, kendo oyiene mondo ocham gigo to onego obed mamor kochamogi, nimar mano en mich ma Nyasaye ema chiwo.

20 Pentru că el nu își va aminti mult zilele vieții sale, pentru că Dumnezeu îi răspunde în bucuria inimii sale.

Ok onyal bedo gi thuolo mar nono kit ngimane e ndalo mosekadho, nikech Nyasaye okete modich gi mor mathoth e chunye.