Eclesiastul 2
1 Am spus în inima mea: Du-te acum, te voi încerca cu veselie, de aceea bucură-te de plăcere; și, iată, aceasta de asemenea este deșertăciune.
我心下自語：「來，試一試快樂，享受一下福樂! 」看，這也是空虛。
2 Am spus despre râs: Este nebun; și despre veselie: Ce face aceasta?
我稱歡笑為「瘋狂，」我對喜樂說：「這有何用﹖」
3 Am căutat în inima mea să mă dedau vinului, totuși deprinzându-mi inima cu înțelepciune; și să apuc prostia, până voi vedea ce este acel bine pe care fiii oamenilor ar trebui să îl facă sub cer toate zilele vieții lor.
我遂決意喝酒以使我的肉身暢快，－－但我的心仍為智慧所引導，並決意迷於狂妄的事，直到我看清，世人在天下一生有限的歲月中所做的事，有什麼好處為止。
4 Mi-am făcut lucrări mari, mi-am construit case, mi-am sădit vii,
我於是擴大我的工程：為自己建造宮室，栽植葡萄園，
5 Mi-am făcut grădini și livezi și am sădit în ele pomi de toate felurile [de] fructe;
開闢園囿，在其中栽植各種果樹，
6 Mi-am făcut iazuri de apă, ca să ud cu ele pădurea ce aduce pomi;
挖掘水池，以澆灌在生長中的樹木。
7 Am dobândit servitori și servitoare și mi s-au născut servitori în casă; de asemenea am avut mari turme de vite mari și mici mai mult decât toți cei ce au fost în Ierusalim înainte de mine;
買了奴婢，還有在家中出世的僮僕，又有許多牛羊，多過我以前住在耶路撒冷的人。
8 Mi-am adunat de asemenea argint și aur și tezaurul deosebit al împăraților și al provinciilor; mi-am dobândit cântăreți și cântărețe și desfătările fiilor oamenilor, instrumente muzicale și acelea de toate felurile.
我還聚斂了大批金銀，及各王候各省份的財寶；擁有許多歌唱的男女，無數的嬪妃，以及人間所有的享受。
9 Astfel am fost mare și i-am întrecut pe toți cei ce au fost înainte de mine în Ierusalim; de asemenea înțelepciunea mea a rămas cu mine.
我雖如此富有，超過以往住在耶路撒冷的人，但我仍沒有喪失智慧。
10 Și orice au dorit ochii mei nu le-am refuzat, nu mi-am oprit inima de la nicio bucurie; fiindcă inima mi s-a bucurat în toată munca mea; și aceasta mi-a fost partea mea din toată munca.
凡我眼所希求的，我決不加以拒絕；凡我心所願享受的快樂，我決不加以阻止；因為我的心對我的一切勞苦工作，實在滿意；其實，這也是我由勞苦工作應得的報酬。
11 Atunci m-am uitat la toate lucrările pe care mâinile mele le-au lucrat și la osteneala cu care m-am ostenit ca să o fac, și iată, totul era deșertăciune și chinuire a duhului și nu era niciun folos sub soare.
但當我回顧我所作的一切工作，以及工作時所受的勞苦，看，一切都是空虛，都是追風；在太陽之下，毫無裨益。
12 Și m-am întors să privesc înțelepciunea și nebunia și prostia; căci ce poate face omul care vine după împărat? Chiar ceea ce s-a făcut deja.
我又回顧觀察智慧、瘋狂和昏愚；那繼位作君王的人能做什麼﹖只能做已做過的事。
13 Atunci am văzut că înțelepciunea întrece prostia, precum lumina întrece întunericul.
我看透智慧勝於昏愚，像光明勝於黑暗。「
14 Ochii înțeleptului sunt în capul său, dar prostul umblă în întuneric; și tot eu am priceput că aceeași întâmplare se întâmplă tuturor.
智者高瞻遠矚，愚者卻在黑暗中摸索。」但我也知道：二者都要遭遇同樣的命運。
15 Atunci am spus în inima mea: Așa cum se întâmplă prostului, la fel mi se întâmplă și mie; și de ce am fost atunci mai înțelept? Apoi am spus în inima mea că și aceasta este deșertăciune.
我心中自問：「愚人的命運，我也會遇到，為什麼我要更明智﹖」我遂下結論說：「這也是空虛。」
16 Căci nu este amintire pentru totdeauna a înțeleptului mai mult decât a prostului; văzând că ceea ce este acum, în zilele ce vin vor fi toate uitate. Și cum moare înțeleptul? Ca și prostul.
因為智者和愚者，同樣不為人常久記念，早晚有一天都要被人遺忘。可惜，智者和愚者同樣死去!
17 De aceea am urât viața, pentru că lucrarea ce se face sub soare este apăsătoare pentru mine, căci totul este deșertăciune și chinuire a duhului.
於是我惱恨生命，因為太陽之下所發生的事，無非使我煩惱，因為全是空虛，都是追風。
18 Da, am urât toată munca mea pe care am făcut-o sub soare, pentru că o voi lăsa omului ce va fi după mine.
我憎恨我在太陽下所受的勞苦，因為我要將勞苦所得，留給我的後人。
19 Și cine știe dacă el va fi înțelept, sau prost? Totuși va avea stăpânire peste toată munca mea în care am muncit și în care m-am arătat înțelept sub soare. Și aceasta este deșertăciune.
他是智是愚，有誰知道；但他一定要主管我在太陽下，以智慧所辛苦經營的一切工作：這也是空虛。
20 De aceea am ajuns să îmi fac inima să dispere de toată munca pe care am făcut-o sub soare.
我回顧我在太陽下所受的一切勞苦，就灰心失望。
21 Pentru că este un om a cărui muncă este în înțelepciune și în cunoaștere și în echitate; totuși unui om care nu a muncit în acestea va lăsa el aceasta ca partea lui. Și aceasta este deșertăciune și un mare rău.
因為有人以智慧、學問和才幹勞作得來的，卻應留給那未曾勞作的人，作為產業：這也是空虛和大不幸。
22 Căci ce are omul din toată munca sa și din chinuirea inimii sale, în care el a muncit sub soare?
人在太陽下所受的一切勞苦，以及痛心的事，究竟有什麼裨益﹖
23 Căci toate zilele sale sunt întristări, iar osteneala lui, mâhnire; da, inima lui nu își ia odihnă noaptea. Și aceasta este deșertăciune.
其實，人天天所有的事務，無非是悲苦和煩惱；而且夜裏，心也得不到安息：這也是空虛。
24 Nu este nimic mai bun pentru un om, decât să mănânce și să bea și să își facă sufletul să se bucure de binele din munca lui. Și aceasta am văzut că era din mâna lui Dumnezeu.
人除了吃喝和享受自己勞作之所得以外，別無更好的事。我也看透了：這是從天主手裏來的。
25 Pentru că cine poate mânca, sau cine altul se poate grăbi mai mult decât mine?
因為離了天主，誰能有吃的，誰能有所享受﹖
26 Pentru că Dumnezeu dă unui om ce este bun în ochii săi, înțelepciune și cunoaștere și bucurie; dar celui păcătos îi dă osteneala să adune și să îngrămădească, pentru ca el să dea celui ce este bun înaintea lui Dumnezeu. Și aceasta este deșertăciune și chinuire a duhului.
天主原把智慧、學問和歡樂，賜給他所喜愛的人。至於罪人，天主將積蓄貯藏財物的勞苦加於他身上，好將一切財物留給天主所喜愛的人：這也是空虛，也是追風。
