Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Las moscas muertas hacen heder y dar mal olor el perfume del perfumador; y al estimado por sabiduría y honra una pequeña insensatez.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
El corazón del sabio está a su mano derecha: mas el corazón del insensato, a su mano izquierda.
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Y aun cuando el insensato va por el camino, su cordura falta; y dice a todos: insensato es.
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
Si espíritu de señor te acometiere, no dejes tu lugar; porque la flojedad hará reposar grandes pecados.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
Hay otro mal que ví debajo del sol, como salido de delante del señor por yerro:
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
La insensatez está asentada en grandes alturas; y los ricos están sentados en bajeza.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
Ví siervos encima de caballos, y príncipes que andaban, como siervos, a tierra.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
El que hiciere el hoyo, caerá en él; y el que aportillare el vallado, morderle ha la serpiente.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
El que mudare las piedras, tendrá trabajo en ellas: el que cortare la leña, peligrará en ella.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
Si se embotare el hierro, y su filo no fuere aguzado, añadir más fuerza: mas la bondad de la sabiduría excede.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
Si la serpiente mordiere no encantada, no es más el lenguaz.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
Las palabras de la boca del sabio son gracia: mas los labios del insensato lo echan a perder.
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
El principio de las palabras de su boca es insensatez; y el fin de su habla, desvarío malo.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
El insensato multiplica palabras, y dice: No sabe hombre lo que ha de ser: ¿y quién le hará saber, lo que será después de él?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
El trabajo de los insensatos los fatiga; porque no saben por donde van a la ciudad.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
¡Ay de ti tierra, cuando tu rey fuere mozo, y tus príncipes comen de mañana!
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
¡Bienaventurada tierra tú, cuando tu rey fuere hijo de nobles, y tus príncipes comen a su hora por la fuerza, y no por el beber!
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
Por la pereza se cae la techumbre; y por la flojedad de manos se llueve la casa.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
Por el placer se hace el convite, y el vino alegra los vivos; y el dinero responde a todo.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Ni aun en tu pensamiento digas mal del rey; ni en los secretos de tu cámara digas mal del rico; porque las aves del cielo llevarán la voz; y las que tienen alas, harán saber la palabra.
