Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Las moscas muertas hacen que hieda el perfume del perfumista. Así una pequeña locura al que es estimado como sabio y honorable.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
El corazón del sabio se inclina a su derecha, Pero el corazón del necio, a su izquierda.
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Aun mientras va de camino le falta cordura al necio. A todos les anuncia que es necio.
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
Si el temperamento del gobernante se levanta contra ti, No dejes tu lugar, Porque la mansedumbre apacigua grandes ofensas.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
Hay un mal que vi bajo el sol Y es prevaleciente entre los hombres:
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
El necio encumbrado en muchos lugares exaltados, Y el dotado en lugares humildes.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
Vi esclavos a caballo, Y príncipes que andan Como esclavos con pie en tierra.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
El que cava un hoyo caerá en él, Y al que rompa el cerco lo morderá una serpiente.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
El que corta piedras se lastimará con ellas, Y el que parte leños peligra en ello.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
Si el hierro pierde el filo y no le sacan corte, Hay que aplicar más fuerza. La sabiduría tiene la ventaja de dar éxito.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
Si la serpiente muerde antes de ser encantada, De nada sirve el encantador.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
Las palabras del sabio son provechosas, Pero los labios del necio causan su propia ruina.
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
Las palabras de su boca comienzan con necedad, Y el fin de su charla es perverso desvarío.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
El necio multiplica palabras Aunque nadie sabe lo que va a suceder, Y lo que habrá después de él. ¿Quién se lo dirá?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
El trabajo de los necios los fatiga, Porque ni saben cómo ir a la ciudad.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
¡Ay de ti, oh tierra, cuando tu rey es un muchacho, Y tus príncipes banquetean en la mañana!
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
¡Dichosa tú, oh tierra, cuando tu rey es hijo de nobles, Y tus príncipes comen a su tiempo Para reponer fuerzas Y no para embriagarse!
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
Por la pereza se cae el techo, Y por la negligencia de manos la casa tiene goteras.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
Por placer se hace el banquete. El vino alegra la vida, Y el dinero sirve para todo.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Ni en tu aposento maldigas al rey, Ni aun en el secreto de tu dormitorio hables mal del rico, Porque un ave del cielo puede llevar tu voz, Y un pájaro en vuelo puede contar el asunto.
