Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Giftige fluer får salvelagerens salve til å lukte ille og gjære; endog et lite grand dårskap ødelegger en mann som utmerker sig ved visdom eller ære.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
Den vises hu er vendt til høire, men dårens hu til venstre.
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Og hvor som helst dåren ferdes, fattes det ham forstand, og han lar alle merke at han er en dåre.
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
Reiser herskerens vrede sig mot dig, så forlat ikke din post! For saktmodighet holder store synder nede.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
Der er et onde som jeg har sett under solen - et misgrep som utgår fra makthaveren:
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
Dårskapen sitter i høie stillinger, mens fornemme folk må sitte lavt.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
Jeg har sett tjenere ride på hester og fyrster gå til fots som tjenere.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
Den som graver en grav, kan falle i den, og den som river et gjerde, kan bli bitt av en orm.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
Den som bryter sten, kan få en skade av det; den som hugger ved, kan komme i fare ved det.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
Når øksen er sløv, og han ikke har slipt eggen, så må han bruke dess større kraft; men visdom har den fordel at den gjør alt på rette måte.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
Når ormen biter uten besvergelse, har tungens eier ingen nytte av den.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
Ord fra den vises munn er liflige, men dårens leber ødelegger ham selv.
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
De første ord av hans munn er dårskap, og enden på hans tale er farlig galskap.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
Dåren taler mange ord, enda mennesket ikke vet hvad som skal hende, og hvem sier ham hvad som skal hende efter hans tid?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
Dårens strev tretter ham, han som ikke engang vet veien til byen.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
Ve dig, du land som har et barn til konge, og hvis fyrster holder måltid om morgenen!
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
Lykkelige land som har en konge av edel ætt, og hvis fyrster holder måltid i sømmelig tid, som menn og ikke som drankere!
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
Når latheten råder, synker bjelkene sammen, og lar en hendene henge, så drypper det inn i huset.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
For å more sig holder de gjestebud, og vinen legger glede over livet; alt sammen fås for penger.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Ikke engang i dine tanker må du banne kongen, og ikke engang i ditt sengkammer må du banne den rike; for himmelens fugler bærer lyden avsted, og de vingede skapninger melder dine ord.
