Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
muscae morientes perdunt suavitatem unguenti pretiosior est sapientia et gloria parva ad tempus stultitia
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
cor sapientis in dextera eius et cor stulti in sinistra illius
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
sed et in via stultus ambulans cum ipse insipiens sit omnes stultos aestimat
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
si spiritus potestatem habentis ascenderit super te locum tuum ne dimiseris quia curatio cessare faciet peccata maxima
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
est malum quod vidi sub sole quasi per errorem egrediens a facie principis
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
positum stultum in dignitate sublimi et divites sedere deorsum
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
vidi servos in equis et principes ambulantes quasi servos super terram
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
qui fodit foveam incidet in eam et qui dissipat sepem mordebit eum coluber
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
qui transfert lapides adfligetur in eis et qui scindit ligna vulnerabitur ab eis
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
si retunsum fuerit ferrum et hoc non ut prius sed hebetatum erit multo labore exacuatur et post industriam sequitur sapientia
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
si mordeat serpens in silentio nihil eo minus habet qui occulte detrahit
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
verba oris sapientis gratia et labia insipientis praecipitabunt eum
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
initium verborum eius stultitia et novissimum oris illius error pessimus
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
stultus verba multiplicat ignorat homo quid ante se fuerit et quod post futurum est quis illi poterit indicare
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
labor stultorum adfliget eos qui nesciunt in urbem pergere
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
vae tibi terra cuius rex est puer et cuius principes mane comedunt
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
beata terra cuius rex nobilis est et cuius principes vescuntur in tempore suo ad reficiendum et non ad luxuriam
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
in pigritiis humiliabitur contignatio et in infirmitate manuum perstillabit domus
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
in risu faciunt panem ac vinum ut epulentur viventes et pecuniae oboedient omnia
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
in cogitatione tua regi ne detrahas et in secreto cubiculi tui ne maledixeris diviti quia avis caeli portabit vocem tuam et qui habet pinnas adnuntiabit sententiam
