Eclesiastul 10

1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.

Mnanentake zama nentaza taferopima kosintamimo'zama fri'za mesu'za, kasri'za ana taferopima me'nea mnanentake'zana eri haviza hugahaze. Hagi e'ina hukna huno osi neginagi avu'ava zamo'a, knare antahi'zane knare agima vahe'mofoma amino husgama hunte'zana eri haviza nehie.

2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.

Knare agu'agesane vahe'mo'a knare avu'avaza nehigeno, havi agu'agesane vahe'mo'a, neginagi avu'avaza nehie.

3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.

Neginagi vahe'mofona kama vania avu'avate negenka, e'i neginagi vahere hunka hugahane.

4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.

Hagi kvakamo'ma arimpama aheganteno kema kasanigenka, eri'zana atrenka ovuo. Fru hunka mani'nenka kvakamofo kema antahisankeno'a, mago'ane arimpa aheogantegahie.

5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;

Hagi mago kefo avu'ava zama ama mopafima koana, ugagota kva vahe'mo'za eri'zana eri havizana nehaze.

6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.

Neginagi vahera marerirfa eri'zanke nezami'za, feno vahera evurami'nea eri'za nezamize.

7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.

Hagi mago zama koana, kazokazo eri'za vahe'mo'za hosi afu agumpi vano nehazage'za, ugagota kva vahe'mo'za kazokazo eri'za vahekna hu'za mopafi vano nehaze.

8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.

Mago vahemo'ma agra'ama kafinte'nesia kerifina agra'a uramigahie. Hagi korapama me'nesia have keginama ahe fragu'ma vazisanana anampintira osifavemo'a kamprigahie.

9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.

Hagi mago vahe'mo'ma havema frage eri'zama e'nerisigeno'a, ana havemo'a tamino hazenke amigahie. Hagi mago vahe'mo'ma zafama ape'ma nehanigeno'a, ana zafamo'a hazenkea amigahie.

10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.

Hagi osane'nenia sasumereti'ma eri'zama erisanana rama'a hankave atrenka eri'zana erigahane. Hianagi knare antahi'zama erinenia vahe'mo'a knare huno eri'zana erigahie.

11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.

Ko'ma osifavemo'ma vahe'ma ampritesigeno'ma ana osifavema azeri agazonema haniana, ana osifavema azeri agazonema hania vahe'mofo eri'zamo'a amnezankna hugahie.

12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.

Knare antahi'zane vahe'mo'a vahekura asunku hunezamanteno knare mani'zankuke keaga nehie. Hianagi neginagi vahe'mo'a hazenke'za avreno nomani'zama'afima esiankege nehie.

13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.

Neginagi vahe'mo'a neginagi kereti agafa huteno, neginagi avu'ava zanteti'ene kefo nanekereti'ene ome hu vagaregahie.

14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?

Naza henka fore hugahie mago vahe'mo'a antahino keno osu'neanagi, neginagi vahe'mo'a rama'a naneke huvava huno vugahie. Hagi henkama fore'ma hania zana iza asamigahie?

15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.

Neginagi vahe'mo'za eri'zana eri'sazanagi tusi zamavaresragu hugahaze. Na'ankure nozamiregama nevaza kana ke'za eri forera osugahaze.

16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!

Mago osi mofavremo'ma kini manino kegavama hu'nesia mopafima nemanisaza kva vahe'mo'za nanterama ne'zama kre'za nene'za musema hanaza mopafi vahe'mota, razampi haviza hugahazanki kva hiho.

17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!

Mareri vahe'mofo mofavremo'ma kinima manino kegavama hu'nesia mopafi kva vahe'mo'za kna fatagore neginagi osu'are nezama nenesaza mopafi vahe'mota muse hugahaze.

18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.

Eri'za e'ori feru vahe'mofo nomo'ma varivarima nehanigeno ko'ma eri so'ema osanigeno'a varivari huno nomofo agu'afi efreno eri haviza hugahie.

19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.

Rama'a ne'zama kreno ne'zamo'a kiza zokagoma nehuno musenkasema huno mani'za avreno ne-enigeno, waini tima nezamo'a museza avreno neanagi, zagoretike makazana tro hugahane.

20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.

Antahizanka'afina kini nera antahi havizana huonto. Nemsampinka maninenka feno vahera huhavizana huonto. Na'ankure osi namamo'a ana nanekeka'a erino ana vahera ome asmi'nigura ontahi'nane.