Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Una mosca morta guasta l'unguento del profumiere: un pò di follia può contare più della sapienza e dell'onore.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
La mente del sapiente si dirige a destra e quella dello stolto a sinistra.
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Per qualunque via lo stolto cammini è privo di senno e di ognuno dice: «E' un pazzo».
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
Se l'ira d'un potente si accende contro di te, non lasciare il tuo posto, perché la calma placa le offese anche gravi.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
C'è un male che io ho osservato sotto il sole: l'errore commesso da parte di un sovrano:
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
la follia vien collocata in posti elevati e gli abili siedono in basso.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
Ho visto schiavi a cavallo e prìncipi camminare a piedi come schiavi.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
Chi scava una fossa ci casca dentro e chi disfà un muro è morso da una serpe.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
Chi spacca le pietre si fa male e chi taglia legna corre pericolo.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
Se il ferro è ottuso e non se ne affila il taglio, bisogna raddoppiare gli sforzi; la riuscita sta nell'uso della saggezza.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
Se il serpente morde prima d'essere incantato, non c'è niente da fare per l'incantatore.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
Le parole della bocca del saggio procurano benevolenza, ma le labbra dello stolto lo mandano in rovina:
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
il principio del suo parlare è sciocchezza, la fine del suo discorso pazzia funesta.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
L'insensato moltiplica le parole: «Non sa l'uomo quel che avverrà: chi gli manifesterà ciò che sarà dopo di lui?».
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
La fatica dello stolto lo stanca; poiché non sa neppure andare in città.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
Guai a te, o paese, che per re hai un ragazzo e i cui prìncipi banchettano fin dal mattino!
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
Felice te, o paese, che per re hai un uomo libero e i cui prìncipi mangiano al tempo dovuto per rinfrancarsi e non per gozzovigliare.
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
Per negligenza il soffitto crolla e per l'inerzia delle mani piove in casa.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
Per stare lieti si fanno banchetti e il vino allieta la vita; il denaro risponde a ogni esigenza.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Non dir male del re neppure con il pensiero e nella tua stanza da letto non dir male del potente, perché un uccello del cielo trasporta la voce e un alato riferisce la parola.
