Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Dead flies, cause to stink [and] ferment, the oil of the perfumer, —More costly than wisdom or honour, is a little folly.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
The sense of the wise, is on his right hand, —But, the sense of the dullard, on his left:
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Yea, even by the way, as the foolish man walketh along, his sense faileth him—and he telleth everyone that, foolish, is he!
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
If, the spirit of a ruler, riseth up against thee, thy place, do not leave, for gentleness, pacifieth such as have greatly erred.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
Here was a misfortune I had seen under the sun, —a veritable mistake that was going forth from the presence of one who had power:
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
Folly placed in great dignity, —while, the rich, in a low place, took their seat:
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
I had seen, servants, upon horses, —and, rulers, walking like servants, on the ground.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
He that diggeth a pit, thereinto, may fall, —and, he that breaketh through a hedge, there may bite him a serpent.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
He that removeth stones, may be hurt therewith, —and he that cleaveth wood, may be endangered thereby.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
If, blunt, be the iron, and, himself, hath not sharpened, the edge, then, much force, must he apply, —but, an advantage for giving success, is wisdom.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
If a serpent will bite, unless he is charmed, then there is nothing better for him that owneth a tongue.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
The words of a wise man’s mouth, are pleasant, —but, the lips of a dullard, will swallow him up:
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
The beginning of the words of his mouth, is folly, —but, the latter end of his speech, is mischievous madness.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
Yet, a foolish man, multiplieth words, —[though] no man knoweth that which hath been, and, that which shall be after him, who can tell him?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
The toil of dullards, shall weary a man, that he knoweth not how to go into the city.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
Alas! for thee, O land, when thy king is a boy, —and, thy rulers, in the morning, do eat:
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
How happy art thou, O land, when thy king is a son of nobles, —and, thy rulers, in season, do eat, for strength, and not for debauchery.
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
By two lazy arms, the framework sinketh in, —and, by the hanging down of the hands, the house may leak.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
Merrily people make bread, and, wine, gladdeneth life, —but, money, answereth all things.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Even in thy thought, do not revile, the king, nor, within thy bed-chambers, revile thou the rich, —for, a bird of the heavens, might carry the voice, yea, an owner of wings, might tell the matter.
