Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Dead flies cause the precious oil of the apothecary to become stinking and foaming; so doth a little folly him that is valued for wisdom and honor.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
The heart of a wise man is at his right hand; but the heart of a fool is at his left.
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Yea also, on whatever way the fool walketh, doth he lack proper sense, and he saith to all that he is a fool.
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
If the spirit of the ruler rise up against thee, leave not thy place; for submissiveness causeth great offences to be avoided.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
There is an evil which I have seen under the sun, like an error which proceedeth from the ruler:
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
Folly is set in great high places, and the rich sit in lowness.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
I have seen servants on horses, and princes walking like servants upon the ground.—
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
He that diggeth a pit will fall into it; and him who breaketh down a fence—a serpent will bite him.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
Whoso removeth stones will be hurt through them; and he that cleaveth wood will be endangered thereby.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
If the iron be blunt, and man do not whet the edge, then must he exert more strength; but the advantage of making it properly sharp is wisdom.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
If the serpent do bite because no one uttered a charm, then hath the man that can use his tongue [in charming] no preference.—
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
The words of a wise man's mouth [bring] grace; but the lips of a fool will destroy himself.
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
The beginning of the words of his mouth is foolishness; and the last that cometh out of his mouth is evil-bringing madness.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
The fool also multiplieth words; [but] a man cannot know what is to be; and what is to be after him, who can tell him?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
The toil of the foolish will weary every one of them, because he knoweth not how to go to the city.—
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
Woe to thee, O land, when thy king is lowminded, and when thy princes eat in the morning!
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
Happy art thou, O land, when thy king is noble-spirited, and thy princes eat in proper time, for strengthening, and not for gluttony!—
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
Through slothful hands the rafters will sink; and through idleness of the hands the house will become leaky.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
For gay pleasure they prepare a feast, and wine is to make the living joyful; but money procureth all things.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Even in thy thought thou must not curse a king; and in thy bed-chambers do not curse the rich; for a bird of the air can carry the sound, and that which hath wings can tell the word.
