Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Dead flies cause to stinke, and putrifie the ointment of the apoticarie: so doeth a litle follie him that is in estimation for wisedome, and for glorie.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
The heart of a wise man is at his right hand: but the heart of a foole is at his left hand.
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
And also when the foole goeth by the way, his heart faileth, and he telleth vnto all that he is a foole.
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
If the spirite of him that ruleth, rise vp against thee, leaue not thy place: for gentlenes pacifieth great sinnes.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
There is an euil that I haue seene vnder the sunne, as an errour that proceedeth from the face of him that ruleth.
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
Follie is set in great excellencie, and the riche set in the lowe place.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
I haue seene seruants on horses, and princes walking as seruants on the ground.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
He that diggeth a pit, shall fal into it, and he that breaketh the hedge, a serpent shall bite him.
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
He that remooueth stones, shall hurt himselfe thereby, and hee that cutteth wood, shall be in danger thereby.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
If the yron be blunt, and one hath not whet the edge, he must then put to more strength: but the excellencie to direct a thing is wisedome.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
If the serpent bite, when he is not charmed: no better is a babbler.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
The words of ye mouth of a wise man haue grace: but the lippes of a foole deuoure himselfe.
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
The beginning of the wordes of his mouth is foolishnesse, and the latter ende of his mouth is wicked madnesse.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
For the foole multiplieth woordes, saying, Man knoweth not what shall be: and who can tell him what shall be after him?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
The labour of the foolish doeth wearie him: for he knoweth not to goe into the citie.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
Woe to thee, O lande, when thy King is a childe, and thy princes eate in the morning.
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
Blessed art thou, O land, when thy King is the sonne of nobles, and thy princes eate in time, for strength and not for drunkennesse.
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
By slouthfulnes the roofe of the house goeth to decaie, and by the ydlenesse of the handes the house droppeth through.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
They prepare bread for laughter, and wine comforteth the liuing, but siluer answereth to all.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
Curse not the King, no not in thy thought, neither curse the rich in thy bed chamber: for the foule of the heauen shall carie the voice, and that which hath wings, shall declare the matter.
