Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
Døde Fluer gør Salveblanderens Olie stinkende, lidt Dårskab ødelægger Visdommens Værd.
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
Den vise har sin Forstand tilhøjre, Tåben har sin til venstre,
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
Hvor Dåren end færdes, svigter hans Forstand, og han røber for alle, at han er en Dåre.
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
Når en Herskers Vrede rejser sig mod dig, forlad ikke derfor din Plads; thi Sagtmodighed hindrer store Synder.
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
Der er et Onde, jeg så under Solen; det ser ud som et Misgreb af ham, som har Magten:
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
Dårskab sættes i Højsædet, nederst sidder de rige.
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
Trælle så jeg højt til Hest og Høvdinger til Fods som Trælle.
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
Den, som graver en Grav, falder selv deri; den, som nedbryder en Mur, ham bider en Slange;
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
den, som bryder Sten, kan såre sig på dem; den, som kløver Træ, er i Fare.
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
Når Øksen er sløv og dens Æg ej hvæsses, må Kraft lægges i; men den dygtiges Fortrin er Visdom.
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
Bider en Slange, før den besværges, har Besværgeren ingen Gavn af sin Kunst.
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
Ord fra Vismands Mund vinder Yndest, en Dåres Læber bringer ham Våde;
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
hans Tale begynder med Dårskab og ender med den værste Galskab.
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
Tåben bruger mange Ord. Ej ved Mennesket, hvad der skal ske; hvad der efter hans Død skal ske, hvo siger ham det?
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
Dårens Flid gør ham træt, thi end ikke til Bys ved han Vej.
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
Ve dig, du Land, hvis Konge er en Dreng og hvis Fyrster holder Gilde ved Gry.
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
Held dig; du Land, hvis Konge er ædelbåren, hvis Fyrster holder Gilde til sømmelig Tid som Mænd og ikke som drankere.
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
Ved Ladhed synker Bjælkelaget; når Hænderne slappes, drypper det i Huset.
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
Til Morskab holder man Gæstebud, og Vin gør de levende glade; men Penge skaffer alt til Veje.
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
End ikke i din Tanke må du bande en Konge, end ikke i dit Sovekammer en, som er rig; thi Himlens Fugle kan udsprede Ordet, de vingede røbe, hvad du siger.
