Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
死蒼蠅使做香的膏油發出臭氣； 這樣，一點愚昧也能敗壞智慧和尊榮。
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
智慧人的心居右； 愚昧人的心居左。
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
並且愚昧人行路顯出無知， 對眾人說，他是愚昧人。
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
掌權者的心若向你發怒， 不要離開你的本位， 因為柔和能免大過。
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
我見日光之下有一件禍患， 似乎出於掌權的錯誤，
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
就是愚昧人立在高位； 富足人坐在低位。
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
我見過僕人騎馬， 王子像僕人在地上步行。
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
挖陷坑的，自己必掉在其中； 拆牆垣的，必為蛇所咬。
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
鑿開石頭的，必受損傷； 劈開木頭的，必遭危險。
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
鐵器鈍了，若不將刃磨快，就必多費氣力； 但得智慧指教，便有益處。
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
未行法術以先，蛇若咬人， 後行法術也是無益。
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
智慧人的口說出恩言； 愚昧人的嘴吞滅自己。
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
他口中的言語起頭是愚昧； 他話的末尾是奸惡的狂妄。
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
愚昧人多有言語， 人卻不知將來有甚麼事； 他身後的事誰能告訴他呢？
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
凡愚昧人，他的勞碌使自己困乏， 因為連進城的路，他也不知道。
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
邦國啊，你的王若是孩童， 你的群臣早晨宴樂， 你就有禍了！
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
邦國啊，你的王若是貴冑之子， 你的群臣按時吃喝， 為要補力，不為酒醉， 你就有福了！
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
因人懶惰，房頂塌下； 因人手懶，房屋滴漏。
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
設擺筵席是為喜笑。 酒能使人快活； 錢能叫萬事應心。
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
你不可咒詛君王， 也不可心懷此念； 在你臥房也不可咒詛富戶。 因為空中的鳥必傳揚這聲音， 有翅膀的也必述說這事。
