Eclesiastul 10
1 Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
死苍蝇使做香的膏油发出臭气； 这样，一点愚昧也能败坏智慧和尊荣。
2 Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
智慧人的心居右； 愚昧人的心居左。
3 Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
并且愚昧人行路显出无知， 对众人说，他是愚昧人。
4 Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
掌权者的心若向你发怒， 不要离开你的本位， 因为柔和能免大过。
5 Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
我见日光之下有一件祸患， 似乎出于掌权的错误，
6 Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
就是愚昧人立在高位； 富足人坐在低位。
7 Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
我见过仆人骑马， 王子像仆人在地上步行。
8 Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
挖陷坑的，自己必掉在其中； 拆墙垣的，必为蛇所咬。
9 Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
凿开石头的，必受损伤； 劈开木头的，必遭危险。
10 Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
铁器钝了，若不将刃磨快，就必多费气力； 但得智慧指教，便有益处。
11 Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
未行法术以先，蛇若咬人， 后行法术也是无益。
12 Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
智慧人的口说出恩言； 愚昧人的嘴吞灭自己。
13 Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
他口中的言语起头是愚昧； 他话的末尾是奸恶的狂妄。
14 Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
愚昧人多有言语， 人却不知将来有什么事； 他身后的事谁能告诉他呢？
15 Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
凡愚昧人，他的劳碌使自己困乏， 因为连进城的路，他也不知道。
16 Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
邦国啊，你的王若是孩童， 你的群臣早晨宴乐， 你就有祸了！
17 Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
邦国啊，你的王若是贵胄之子， 你的群臣按时吃喝， 为要补力，不为酒醉， 你就有福了！
18 Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
因人懒惰，房顶塌下； 因人手懒，房屋滴漏。
19 Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
设摆筵席是为喜笑。 酒能使人快活； 钱能叫万事应心。
20 Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
你不可咒诅君王， 也不可心怀此念； 在你卧房也不可咒诅富户。 因为空中的鸟必传扬这声音， 有翅膀的也必述说这事。
