Deuteronomul 1

1 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Moise, întregului Israel, de partea aceasta a Iordanului în pustiu, în câmpia din dreptul Mării Roşii, între Paran şi Tofel şi Laban şi Haţerot şi Di-Zahab.

Hae lok loe Paran, Tophel, Laban, Hazeroth hoi Dihazab vangpui salak, Jordan vapui zaeh ih praezaek, Zuph vangpui hma ih azawn ah, Mosi mah Israel kaminawk khaeah thuih ih lok ah oh.

2 (Sunt unsprezece zile de călătorie de la Horeb pe calea Muntelui Seir până la Cades-Barnea).

Seir mae lam hoi caeh naah Horeb hoi Kadesh-Barnea karoek to ni hatlaito akra.

3 Şi s-a întâmplat în al patruzecilea an, în a unsprezecea lună, în prima zi a lunii, că Moise a vorbit copiilor lui Israel, conform cu tot ceea ce DOMNUL i-a dat ca poruncă pentru ei;

Mosi mah saning qui pali, khrah hatlaito, amtong tangsuekhaih niah, Angraeng mah Israel kaminawk khaeah thuih pae han paek ih loknawk boih to thuih pae;

4 După ce ucisese pe Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia în Hesbon; şi pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aştarot, în Edrei,

Heshbon vangpui ah kaom, Amor siangpahrang Sihon hoi Edrei prae, Ashtaroth vangpui ah kaom, Bashan siangpahrang Og to hum pacoeng,

5 De partea aceasta a Iordanului, în ţara Moabului, Moise a început să vestească această lege, spunând:

Jordan vapui zaeh ih Moab prae ah Mosi mah hae kaalok hae taphong pae;

6 DOMNUL Dumnezeul nostru ne-a vorbit la Horeb, spunând: Aţi locuit destul de mult pe muntele acesta;

aicae Angraeng Sithaw mah Horeb ah aicae khaeah hae tiah thuih; hae mae ah saning sawk parai ah na oh o boeh:

7 Întoarceţi-vă şi călătoriţi şi mergeţi la muntele amoriţilor şi la toate locurile apropiate de el, în câmpie, la dealuri şi la vale şi în sud şi pe ţărmul mării, în ţara canaaniţilor şi la Liban până la râul cel mare, râul Eufrat.

na oh o haih ahmuen hoiah angqoi oh loe, Amor kaminawk ohhaih mae, to mae hoi kanghnai ahmuennawk boih, tangtling ahmuen, mae nui ih ahmuen, azawn ih ahmuen, aloih bang ih prae, tuipui taeng ih ahmuennawk, Kanaan kaminawk ih prae, Lebanon mae hoi kalen parai vapui, Euphrates vapui khoek to caeh oh;

8 Iată, v-am pus ţara înainte, intraţi şi stăpâniţi ţara pe care DOMNUL a jurat-o părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacob, că le-o va da lor şi seminţei lor, după ei.

khenah, prae loe nangcae hma ah ka suek boeh; caeh oh loe, Angraeng mah nam panawk, Abraham, Issak, Jakob hoi a caanawk khaeah ka paek han, tiah thuih ih lok baktih toengah prae to toep oh, tiah a naa.

9 Şi v-am vorbit în timpul acela, spunând: Nu vă pot purta singur,

To nathuem ah, Kaimah buengah loe nangcae ih tok to ka phaw thai laek mak ai, tiah kang thuih o boeh.

10 DOMNUL Dumnezeul vostru v-a înmulţit şi, iată, astăzi sunteţi o mulţime ca stelele cerului.

Na Angraeng Sithaw mah nangcae ang pung o sak boeh; khenah, nangcae loe vaihi van ih cakaeh zetto nang pung o boeh.

11 (DOMNUL Dumnezeul părinţilor voştri să vă facă de o mie de ori mai mulţi decât sunteţi şi să vă binecuvânteze, precum v-a promis!)

Nam panawk ih Angraeng Sithaw mah nangcae to alet sangto pungsak nasoe loe, a thuih ih lok baktih toengah, nangcae tahamhoihaih paek nasoe!

12 Cum să pot purta eu singur necazul vostru şi povara voastră şi cearta voastră?

Nangcae lokpunghaih, kazit nangcae ih hmuen hoi nangcae lok aekhaih to kawbang maw kaimah buengah ka phaw thai tih?

13 Luaţi-vă bărbaţi înţelepţi şi înţelegători şi cunoscuţi printre triburile voastre şi îi voi face conducători peste voi.

Palungha kami, panoekhaih tawn kami hoi ahmin amthang kaminawk to nangmacae acaeng thung hoiah qoi oh, nihcae to nangcae ukkung ah kang suek pae han, tiah kang naa o.

14 Şi mi-aţi răspuns şi aţi zis: Lucrul pe care l-ai spus să îl facem este bun.

To naah nangcae mah, Sak han nang thuih o ih hmuen loe hoih parai, tiah nang pathim o.

15 Astfel că am luat pe mai marii triburilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am făcut capi peste voi, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute şi căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zeci şi administratori printre triburile voastre,

To pongah nangcae acaeng zaehoikung, palungha kaminawk hoi ahmin kamthang kaminawk to ka qoih moe, nangcae zaehoikung, kami sangto zaehoikung, kami cumvaito zaehoikung, kami qui pangato zaehoikung, kami hato zaehoikung tiah kang suek pae o.

16 Şi am poruncit judecătorilor voştri în timpul acela, spunând: Ascultaţi cauzele dintre fraţii voştri şi judecaţi cu dreptate între fiecare om şi fratele său şi străinul care este cu el.

To naah lokcaekkungnawk khaeah, Nam nawkamyanawk ih lok to tahngaih moe, nangmacae hoi nawnto kaom nawkamyanawk hoi angvinnawk nuiah toenghaih hoi lokcaek o hanah ka thuih pae.

17 Să nu fiţi părtinitori în judecată, ci să ascultaţi atât pe cel mic cât şi pe cel mare; să nu vă temeţi de faţa omului, pentru că judecata este a lui Dumnezeu şi cauza care este prea grea pentru voi să o aduceţi la mine şi o voi asculta.

Lok na caek o naah mikhmai khen o hmah; kalen doeh, kathoeng doeh, kangvan ah lok to tahngai pae oh; kawbaktih kami doeh zii o hmah; lokcaekhaih loe Sithaw ih ni; nangcae han rai parai nahaeloe, kai khaeah na sin oh; kai mah kang tahngaih pae o han.

18 Şi v-am poruncit în timpul acela toate lucrurile pe care trebuie să le împliniţi.

To nathuem ah na sak o han koi hmuennawk to kang thuih o boih boeh.

19 Şi când am plecat de la Horeb, am mers prin tot pustiul acela mare şi înfricoşător, pe care l-aţi văzut pe calea spre muntele amoriţilor, precum ne-a poruncit DOMNUL Dumnezeul nostru; şi am venit la Cades-Barnea.

Aicae loe Angraeng Sithaw mah paek ih lok baktih toengah, Horeb hoiah a tacawt o moe, Amor kaminawk ih prae hoi kamtueng, kakawk parai moe, zitthok praezaek loklam hoiah a caeh o pacoengah, Kadesh-Barnea ahmuen to a phak o.

20 Şi v-am spus: Aţi ajuns la muntele amoriţilor, pe care ni-l dă DOMNUL Dumnezeul nostru.

To naah kai mah nangcae khaeah, Aicae Angraeng Sithaw mah aicae han paek ih Amor kaminawk ih prae to a phak o boeh.

21 Iată, DOMNUL Dumnezeul tău a pus ţara înaintea ta, urcă-te şi stăpâneşte-o, precum ţi-a spus DOMNUL Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme nici nu te descuraja.

Khenah, nangcae Angraeng Sithaw mah prae to na hma ah ang suek pae o boeh; nam panawk ih Angraeng Sithaw mah thuih ih lok baktih toengah, caeh oh loe, prae to atoep oh; zii o hmah loe, palung doeh boeng o hmah, tiah kang naa o.

22 Şi v-aţi apropiat toţi de mine şi aţi spus: Să trimitem oameni înaintea noastră, să cerceteze ţara pentru noi şi să ne aducă ştire din nou despre calea pe care să ne urcăm şi despre cetăţile la care vom ajunge.

To naah ka taengah nang zoh o boih moe, Prae khet hanah, aicae hma ah kami patoeh si, nihcae mah aicae hanah prae to khen o nasoe loe, naa bang ih loklam ah maw a caeh o moe, naa ih vangpui ah maw a pha o tih, tito nihcae mah na thui o nasoe, tiah nang naa o.

23 Şi spusa aceasta mi-a plăcut mult; şi am luat doisprezece bărbaţi dintre voi, un bărbat din fiecare trib,

Na thuih o ih lok loe hoih, tiah ka poek; to pongah nangmacae acaeng maeto thung hoi kami maeto, sangqum boih ah hatlai hnetto ka qoih;

24 Şi s-au întors şi s-au urcat la munte şi au venit până la Valea Eşcol şi au cercetat-o.

nihcae loe amsak o moe, mae nuiah caeh o tahang; Eshkol azawn to a phak o pacoengah, prae to a khet o.

25 Şi au luat în mâinile lor din rodul ţării şi ni l-au adus jos; şi ne-au adus ştire din nou şi au spus: Este o ţară bună pe care ne-a dat-o DOMNUL Dumnezeul nostru.

To prae thung ih thingthai qumponawk to aicae han a sinh o moe, aicae Angraeng Sithaw mah paek ih prae loe, hoih parai, tiah lok ang palaem o.

26 Totuşi nu aţi voit să vă urcaţi, ci v-aţi răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI Dumnezeul vostru.

Toe na caeh o tahang ai; na Angraeng Sithaw mah paek ih lok to na aek o.

27 Şi aţi cârtit în corturile voastre şi aţi spus: Pentru că DOMNUL ne urăşte, ne-a scos din ţara Egiptului, ca să ne dea în mâna amoriţilor, să ne nimicească.

Na oh o haih kahni imthung ah na laisaep o; Angraeng mah aicae hnukma pongah, Amor kaminawk ban ah paek moe, nihcae humsak han ih ni Izip prae thung hoiah aicae hae ang hoih.

28 Unde să ne urcăm? Fraţii noştri ne-au descurajat inima, spunând: Poporul este mai mare şi mai înalt decât noi; cetăţile sunt mari şi cu ziduri până la cer; şi mai mult, am văzut acolo pe copiii anachimilor.

Naa bangah maw a caeh o han boeh? Nawkamyanawk mah, To prae kaminawk loe aicae pongah thacak o moe, sang o kue; vangpuinawk doeh van khoek to kapha sipae hoiah a thungh o; to prae thungah Anak kaminawk oh o, tiah thuih o pongah, kaicae palung ang boeng o sak, tiah na thuih o.

29 Atunci v-am spus: Nu vă îngroziţi, nici nu vă temeţi de ei.

To naah kai mah, Mawn o hmah; nihcae to zii o hmah;

30 DOMNUL Dumnezeul vostru care merge înaintea voastră, el se va lupta pentru voi, conform cu tot ce a făcut pentru voi în Egipt, înaintea ochilor voştri;

nangcae hma ah na Angraeng Sithaw to caeh ueloe, nangcae mikhnuk ah Izip prae ah sak ih hmuen baktih toengah, anih mah nangcae hanah misa na tuh pae tih;

31 Şi în pustiu, unde ai văzut cum DOMNUL Dumnezeul tău te-a purtat, precum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care aţi umblat, până aţi ajuns în acest loc.

ampa maeto mah a caa to moek baktih toengah, hae ahmuen karoek to, na caeh o haih praezaek loklam ah, na Angraeng Sithaw mah kawbangah maw ang moek o, tito na hnuk o boeh, to tiah anih mah nangcae han misatuk abom tih, tiah kang thuih o.

32 Totuşi în acest lucru nu aţi crezut pe DOMNUL Dumnezeul vostru,

Hae tiah oh pacoengah doeh, na Angraeng Sithaw to na tang o ai,

33 Care a mers pe cale înaintea voastră, să cerceteze pentru voi un loc unde să vă înălţaţi corturile, noaptea în foc, să vă arate calea pe care să mergeţi şi ziua într-un nor.

kahni im sak han ih ahmuen to anih mah ang pakrong pae, na caeh o haih loklam to patuek hanah, aqum ah hmaithaw hoiah ang toeh o moe, khodai ah tamai hoiah nangcae hma ah a caeh.

34 Şi DOMNUL a auzit vocea cuvintelor voastre şi s-a înfuriat şi a jurat, spunând:

Na thuih o ih loknawk Angraeng mah thaih naah, palungphui moe, lokkamhaih a sak;

35 Negreşit niciunul dintre aceşti oameni din această generaţie rea nu va vedea ţara aceea bună, pe care am jurat să o dau părinţilor voştri,

hae ih kasae caanawk loe, nam panawk khaeah paek han lokkam ih kahoih prae to mi mah doeh hnu o mak ai.

36 În afară de Caleb, fiul lui Iefune, el o va vedea; şi îi voi da pământul pe care a călcat, lui şi fiilor lui, deoarece a urmat pe deplin pe DOMNUL.

Jephunneh capa Kaleb khue mah ni, hnu tih; anih loe palungthin boih hoiah Angraeng hnukah bang pongah, khok hoi a cawh ih prae to, angmah hoi a caanawk khaeah ka paek han, tiah a thuih.

37 Şi DOMNUL s-a mâniat şi pe mine, din cauza voastră, spunând: De asemenea nici tu nu vei intra acolo.

Nangcae pongah ka nuiah Angraeng palungphui moe, Nang doeh to ahmuen ah na kun mak ai;

38 Ci Iosua, fiul lui Nun, care stă în picioare înaintea ta, el va intra acolo; încurajează-l, pentru că el va face pe Israel să o moştenească.

toe na taengah angdoe, Nun capa Joshua loe akun tih; anih loe Israel kaminawk qawktoepkung ah oh pongah, anih to thapaek ah.

39 Mai mult, micuţii voştri, despre care aţi spus că vor fi o pradă şi copiii voştri, care în acea zi nu au cunoscut între bine şi rău, ei vor intra acolo şi lor le-o voi da şi o vor stăpâni.

Toe misanawk mah lomh o tih, tiah na thuih o ih nawktanawk hoi to nathuem ah kasae kahoih mathaih tawn ai, na caanawk ni prae thungah akun o tih; nihcae mah qawk ah toep o hanah, nihcae khaeah ka paek han.

40 Dar cât despre voi, întoarceţi-vă şi călătoriţi în pustiu pe calea Mării Roşii.

Toe nangcae loe angqoi oh loe, tuipui kathim caehhaih loklam hoiah praezaek ah caeh oh, tiah ang naa.

41 Şi aţi răspuns şi mi-aţi zis: Am păcătuit împotriva DOMNULUI; ne vom urca şi vom lupta, conform cu tot ceea ce ne-a poruncit DOMNUL Dumnezeul nostru. Şi când v-aţi încins fiecare cu armele sale de război, aţi fost gata să vă urcaţi pe deal.

To naah nangcae mah kai khaeah, Angraeng hmaa ah ka zae o moeng boeh pongah, ka caeh o tahang moe, Angraeng mah paek ih lok baktih toengah, misa ka tuk o han, tiah nang thuih o. Kami boih maiphaw maica hoiah amthoep o moe, mae nuiah caeh hanah amsak o.

42 Şi DOMNUL mi-a zis: Spune-le: Să nu vă urcaţi nici să nu luptaţi, ca să nu fiţi loviţi înaintea duşmanilor voştri, fiindcă eu nu sunt printre voi.

Toe Angraeng mah kai khaeah, Misatuk hanah caeh o tahang hmah; nangcae khaeah ka om mak ai; na misanawk mah nangcae to pazawk tih, tiah thui paeh, tiah ang naa.

43 Astfel v-am vorbit, dar aţi refuzat să ascultaţi şi v-aţi răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI şi v-aţi urcat înfumurați pe deal.

To pongah ni lok kang thuih o; toe na tahngai o ai; Angraeng mah paek ih lok to na aek o moe, mae nuiah na caeh o tahang nganga.

44 Şi amoriţii, care au locuit pe acel munte, au ieşit împotriva voastră şi v-au urmărit, precum fac albinele, şi v-au nimicit în Seir, până la Horma.

To naah mae nuiah kaom Amor kaminawk to angzoh o moe, nangcae to ang tuk o; khoimi mah patom ih baktih toengah ang patom o; Seir mae hoiah Hormah karoek to ang patom o moe, ang hum o.

45 Şi v-aţi întors şi aţi plâns înaintea DOMNULUI, dar DOMNUL nu a dat ascultare vocii voastre, nici nu şi-a plecat urechea spre voi.

To pacoengah Seir hoiah Hormah ah nam laem o let moe, Angraeng hmaa ah na qah o; toe na qah o haih lok to Angraeng mah tahngai ai, naa doeh patueng ai.

46 Astfel că aţi locuit în Cades multe zile, conform cu zilele cât aţi stat acolo.

To pongah Kadesh ah atue kasawk ah na oh o, to tiah atue na patoh o boih.