Deuteronomul 9

1 Ascultă, Israele: Astăzi treci Iordanul, ca să intri să stăpâneşti naţiuni mai mari şi mai tari decât tine, cetăţi mari şi întărite până la cer,

Kuule Israel: tänäpänä sinä menet Jordanin yli, ettäs tulet omistamaan sitä kansaa, joka on sinua suurempi ja väkevämpi, suuria kaupungeita rakennetuita taivaaseen asti,

2 Un popor mare şi înalt, copiii anachimilor, pe care îi cunoşti şi despre care ai auzit spunându-se: Cine poate sta înaintea fiilor lui Anac?

Suurta ja pitkää kansaa, Enakin poikia, jotka sinä tunnet, joista sinä myös kuullut olet sanottavan: kuka voi seisoa Enakin poikia vastaan?

3 Înţelege de aceea astăzi, că DOMNUL Dumnezeul tău este cel care trece înaintea ta; ca un foc mistuitor îi va nimici el şi îi va supune înaintea ta; astfel îi vei alunga şi îi vei nimici repede, precum ţi-a spus DOMNUL.

Niin sinun pitää tänäpänä tietämän, että Herra sinun Jumalas käy sinun edelläs niinkuin kuluttavainen tuli; hän hukuttaa heitä, ja hän alentaa heitä sinun edessäs, ettäs ajat heitä ulos ja hukutat nopiasti, niinkuin Herra sanoi sinulle.

4 Să nu vorbeşti în inima ta, după ce DOMNUL Dumnezeul tău îi va fi alungat dinaintea ta, spunând: Pentru dreptatea mea m-a adus DOMNUL să stăpânesc această ţară, căci pentru stricăciunea acestor naţiuni le alungă DOMNUL dinaintea ta.

Kuin Herra sinun Jumalas on heidät ajanut sinun edestäs ulos, niin älä sano sydämessäs: Herra on minun tähän tuonut omistamaan tätä maata minun vanhurskauteni tähden; sillä Herra ajaa nämät pakanat sinun edestäs ulos heidän jumalattomuutensa tähden.

5 Nu pentru dreptatea ta sau pentru integritatea inimii tale intri tu să stăpâneşti ţara lor, ci pentru stricăciunea acestor naţiuni le alungă DOMNUL Dumnezeul tău dinaintea ta şi pentru a împlini cuvântul, pe care l-a jurat DOMNUL către părinţii tăi: Avraam, Isaac şi Iacob.

Et sinä tule omistamaan heidän maatansa vanhurskautes eli sydämes vakuuden tähden; vaan Herra sinun Jumalas ajaa pakanat ulos heidän jumalattomuutensa tähden, että Herra vahvistais sanansa, jonka Herra sinun isilles Abrahamille, Isaakille ja Jakobille vannoi.

6 Să înţelegi de aceea, că nu pentru dreptatea ta îţi dă DOMNUL Dumnezeul tău această ţară bună ca să o stăpâneşti, pentru că tu eşti un popor îndărătnic.

Niin tiedä nyt, ettei Herra sinun Jumalas anna sinulle tätä hyvää maata, omistaakses sitä sinun vanhurskautes tähden; sillä sinä olet niskurikansa.

7 Aminteşte-ţi şi nu uita cum l-ai provocat la furie pe DOMNUL Dumnezeul tău în pustiu, din ziua în care ai ieşit din ţara Egiptului, până aţi venit la locul acesta, aţi fost răzvrătiţi împotriva DOMNULUI.

Muista ja älä unhota, kuinka sinä Herran sinun Jumalas vihoitit korvessa: siitä päivästä kuin sinä läksit Egyptin maalta, siihenasti kuin te tulleet olette tähän paikkaan, olette te olleet Herralle vastahakoiset.

8 De asemenea la Horeb aţi provocat la furie pe DOMNUL, astfel încât DOMNUL s-a mâniat pe voi ca să vă nimicească.

Sillä Horebissa te vihoititte Herran, ja Herra vihastui teille, niin että hän tahtoi teidät hukuttaa.

9 Când m-am urcat pe munte să primesc tablele de piatră, tablele legământului pe care l-a făcut DOMNUL cu voi, atunci am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, nu am mâncat pâine nici nu am băut apă;

Kuin minä vuorelle astuin ottamaan kivisiä tauluja vastaan, liiton tauluja, jonka Herra teki teidän kanssanne, ja minä olin vuorella neljäkymmentä päivää ja neljäkymmentä yötä, ja en syönyt leipää, enkä juonut vettä,

10 Şi DOMNUL mi-a dat două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu; şi pe ele era scris conform cu toate cuvintele, pe care vi le-a vorbit DOMNUL pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.

Ja Herra antoi minulle kaksi kivistä taulua, kirjoitettu Jumalan sormella, ja niissä olivat kaikki sanat, jotka Herra teille tulesta vuorella puhui, kokouksen päivänä,

11 Şi s-a întâmplat la sfârşitul celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, că DOMNUL mi-a dat cele două table de piatră, adică tablele legământului.

Ja tapahtui neljänkymmenen päivän ja neljänkymmenen yön perästä, että Herra antoi minulle kaksi kivistä liiton taulua,

12 Şi DOMNUL mi-a spus: Ridică-te, coboară-te repede de aici, pentru că poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s-a stricat; repede s-au abătut de la calea, pe care le-am poruncit-o, şi-au făcut un chip turnat.

Ja Herra sanoi minulle: nouse ja mene nopiasti täältä alas; sillä sinun kansas, jonkas Egyptistä olet johdattanut ulos, on turmellut itsensä, he ovat pikaisesti tieltä menneet pois, jonka minä käskin heille, ja ovat tehneet heillensä valetun kuvan.

13 Mai mult, DOMNUL mi-a vorbit, spunând: Am văzut poporul acesta şi, iată, este un popor îndărătnic,

Ja Herra puhui minulle, sanoen: minä näin tämän kansan, ja katso, se on niskurikansa.

14 Lasă-mă să îi nimicesc şi să le şterg numele de sub cer şi voi face din tine o naţiune mai puternică şi mai mare decât ei.

Salli, että minä hukutan heidät, ja pyyhin heidän nimensä taivaan alta: ja minä tahdon sinun tehdä väkevämmäksi ja suuremmaksi kansaksi kuin tämä on.

15 Astfel m-am întors şi am coborât de pe munte şi muntele ardea cu foc; şi cele două table ale legământului erau în amândouă mâinile mele.

Ja kuin minä käännyin ja astuin vuorelta alas, joka tulesta paloi, ja pidin kaksi liiton taulua molemmissa käsissäni;

16 Şi am privit şi, iată, aţi păcătuit împotriva DOMNULUI Dumnezeul vostru, v-aţi făcut un viţel turnat; repede v-aţi abătut de la calea pe care v-a poruncit-o DOMNUL.

Niin näin minä, ja katso, te olitte tehneet syntiä Herraa teidän Jumalaanne vastaan: te olitte tehneet teille valetun vasikan, ja nopiasti menitte pois siltä tieltä, jonka Herra käski teille.

17 Şi am luat cele două table şi le-am aruncat din amândouă mâinile mele şi le-am spart înaintea ochilor voştri.

Niin otin minä ne molemmat taulut ja heitin molemmista käsistäni, ja löin ne rikki teidän silmäinne edessä,

18 Şi m-am prosternat înaintea DOMNULUI, ca întâia dată, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, nici nu am mâncat pâine, nici nu am băut apă, din cauza tuturor păcatelor voastre pe care le-aţi păcătuit, făcând ce este stricat înaintea ochilor DOMNULUI, ca să îl provocaţi la mânie.

Ja lankesin maahan Herran eteen, Niinkuin ennenkin, niinä neljänäkymmenenä päivänä ja neljänäkymmenenä yönä, ja en syönyt leipää, enkä juonut vettä, kaikkein teidän synteinne tähden, jotka te tehneet olitte, että te teitte pahaa Herran edessä ja vihoititte hänen.

19 Pentru că m-am temut de mânia şi de nemulțumirea încinsă cu care s-a înfuriat DOMNUL împotriva voastră să vă nimicească. Dar DOMNUL mi-a dat ascultare şi în timpul acela.

Sillä minä pelkäsin sitä vihaa ja hirmuisuutta, jolla Herra teidän päällenne vihastunut oli, niin että hän tahtoi hukuttaa teidät: ja Herra kuuli minun rukoukseni vielä silläkin erällä.

20 Şi DOMNUL s-a mâniat pe Aaron, ca să îl nimicească, dar m-am rugat şi pentru Aaron în acelaşi timp.

Herra oli myös suuresti vihainen Aaronin päälle, niin että hän tahtoi hänen hukuttaa; vaan minä rukoilin silloin Aaroninkin edestä.

21 Şi am luat păcatul vostru, viţelul pe care l-aţi făcut, şi l-am ars în foc şi l-am zdrobit foarte mărunt, până a fost mărunt ca praful; şi i-am aruncat praful în pârâul care cobora din munte.

Mutta teidän syntinne, vasikan, jonka te tehneet olitte, otin minä ja poltin tulessa, ja löin sen rikki ja survoin hyvästi, siihenasti että se mureni tomuksi, ja heitin tomun ojaan, joka siitä vuoresta vuosi.

22 Şi la Tabera şi la Masa şi la Chibrot-Hataava, aţi provocat la furie pe DOMNUL.

Niin myös Tabeerassa, ja Massassa, ja Himohaudoillas te vihoititte Herran.

23 De asemenea când v-a trimis DOMNUL de la Cades-Barnea, spunând: Urcaţi-vă şi stăpâniţi ţara pe care v-am dat-o, atunci v-aţi răzvrătit împotriva poruncii DOMNULUI Dumnezeul vostru şi nu l-aţi crezut şi nu aţi dat ascultare vocii lui.

Ja kuin Herra lähetti teidät KadesBarneasta, ja sanoi: menkäät ja omistakaat maa, jonka minä annoin teille, niin te olitte Herran teidän Jumalanne suulle vastahakoiset, ja ette uskoneet häntä, ette myös olleet kuuliaiset hänen äänellensä.

24 Aţi fost răzvrătiţi împotriva DOMNULUI din ziua în care v-am cunoscut.

Te olette olleet Herralle tottelemattomat, siitä päivästä kuin minä teidän tuntenut olen.

25 Astfel m-am prosternat înaintea DOMNULUI patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, cum m-am prosternat prima dată, pentru că DOMNUL a spus că voieşte să vă nimicească.

Niin minä lankesin maahan Herran eteen, neljäkymmentä päivää ja neljäkymmentä yötä, kuin minä siinä makasin; sillä Herra sanoi, että hän tahtoi hukuttaa teidät.

26 M-am rugat de aceea DOMNULUI şi am spus: Doamne Dumnezeule, nu nimici poporul tău şi moştenirea ta, pe care ai răscumpărat-o prin măreţia ta, pe care l-ai scos din Egipt cu mână tare.

Ja minä rukoilin Herraa, sanoen: Herra, Herra, älä hukuta kansaas ja perikuntaas, jonka suurella voimallas pelastanut ja väkevällä kädelläs Egyptistä olet johdattanut ulos,

27 Aminteşte-ţi de servitorii tăi, Avraam, Isaac şi Iacob; nu privi la încăpăţânarea acestui popor, nici la stricăciunea lui, nici la păcatul lui;

Muista palvelioitas Abrahamia, Isaakia ja Jakobia: älä katso tämän kansan kovuutta, jumalattomuutta ja syntiä,

28 Ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să spună: Pentru că DOMNUL nu a fost în stare să îi ducă în ţara pe care le-a promis-o şi pentru că i-a urât, i-a scos ca să îi ucidă în pustiu.

Ettei sen maan asuvaiset, jostas meidät johdattanut olet, sanoisi: sentähden, ettei Herra voinut heitä viedä siihen maahan, jonka hän heille luvannut oli, ja että hän on vihannut heitä, johdatti hän heidät ulos, tappaaksensa heitä korvessa.

29 Totuşi ei sunt poporul tău şi moştenirea ta, pe care ai scos-o prin puterea ta cea mare şi prin braţul tău cel întins.

Sillä he ovat sinun kansas ja perimykses, jonka suurella voimallas ja ojennetulla käsivarrellas johdattanut olet.