Deuteronomul 33
1 Şi aceasta este binecuvântarea, cu care a binecuvântat Moise, omul lui Dumnezeu, pe copiii lui Israel înaintea morţii sale.
Hæc est benedictio, qua benedixit Moyses, homo Dei, filiis Israël ante mortem suam.
2 Şi a spus: DOMNUL a venit din Sinai şi le-a răsărit din Seir; el a strălucit din muntele Paran şi a venit cu zecile de mii de sfinţi, de la dreapta lui ieşea o lege de foc pentru ei.
Et ait: [Dominus de Sinai venit, et de Seir ortus est nobis: apparuit de monte Pharan, et cum eo sanctorum millia. In dextera ejus ignea lex.
3 Da, el a iubit poporul; toţi sfinţii săi sunt în mâna ta, şi ei au şezut la picioarele tale; fiecare va primi din cuvintele tale.
Dilexit populos, omnes sancti in manu illius sunt: et qui appropinquant pedibus ejus, accipient de doctrina illius.
4 Moise ne-a poruncit o lege, moştenirea adunării lui Iacob.
Legem præcepit nobis Moyses, hæreditatem multitudinis Jacob.
5 Şi el era împărat în Ieşurun, când s-au adunat capii poporului şi triburile lui Israel.
Erit apud rectissimum rex, congregatis principibus populi cum tribubus Israël.
6 Trăiască Ruben şi să nu moară şi bărbaţii săi să nu fie puţini.
Vivat Ruben, et non moriatur, et sit parvus in numero.]
7 Şi aceasta este binecuvântarea despre Iuda şi el a spus: Ascultă Doamne vocea lui Iuda şi adu-l la poporul său, mâinile sale să îi fie suficiente şi să îi fii un ajutor împotriva duşmanilor.
Hæc est Judæ benedictio: [Audi, Domine, vocem Judæ, et ad populum suum introduc eum: manus ejus pugnabunt pro eo, et adjutor illius contra adversarios ejus erit.]
8 Şi despre Levi a spus: Tumim al tău şi Urim al tău să fie cu cel sfânt al tău, pe care l-ai încercat la Masa, cu care te-ai certat la apele din Meriba;
Levi quoque ait: [Perfectio tua, et doctrina tua viro sancto tuo, quem probasti in tentatione, et judicasti ad aquas contradictionis.
9 El care a spus tatălui său şi mamei sale: Nu l-am văzut, nici nu a recunoscut pe fraţii săi, nici nu şi-a cunoscut proprii copii, pentru că au păzit cuvântul tău şi au ţinut legământul tău.
Qui dixit patri suo et matri suæ: Nescio vos: et fratribus suis: Ignoro vos: et nescierunt filios suos. Hi custodierunt eloquium tuum, et pactum tuum servaverunt.
10 Ei vor învăţa pe Iacob judecăţile tale şi pe Israel legea ta, vor pune tămâie înaintea ta şi ofrandă arsă în întregime pe altarul tău.
Judicia tua, o Jacob, et legem tuam, o Israël: ponent thymiama in furore tuo, et holocaustum super altare tuum.
11 Binecuvântează, DOAMNE, averea lui şi primeşte lucrarea mâinilor lui, zdrobeşte coapsele celor care se ridică împotriva lui şi ale celor care îl urăsc, ca să nu se ridice din nou.
Benedic, Domine, fortitudini ejus: et opera manuum illius suscipe. Percute dorsa inimicorum ejus: et qui oderunt eum, non consurgant.]
12 Despre Beniamin a spus: Iubitul DOMNULUI va locui în siguranţă lângă el; DOMNUL îl va acoperi toată ziua, iar el va locui între umerii săi.
Et Benjamin ait: [Amantissimus Domini habitabit confidenter in eo: quasi in thalamo tota die morabitur, et inter humeros illius requiescet.]
13 Şi despre Iosif a spus: Binecuvântată fie de DOMNUL ţara lui, cu lucrurile preţioase ale cerului, cu rouă şi cu adâncul care se odihneşte jos,
Joseph quoque ait: [De benedictione Domini terra ejus, de pomis cæli, et rore, atque abysso subjacente.
14 Şi cu roadele preţioase aduse de soare şi cu lucrurile preţioase date de lună,
De pomis fructuum solis ac lunæ,
15 Şi cu lucrurile de seamă ale munţilor străvechi şi cu lucrurile preţioase ale dealurilor veşnice,
de vertice antiquorum montium, de pomis collium æternorum:
16 Şi cu lucrurile preţioase ale pământului şi ale plinătăţii lui şi cu bunăvoinţa celui care locuia în rug, să vină binecuvântarea peste capul lui Iosif şi peste creştetul capului celui separat de fraţii săi.
et de frugibus terræ, et de plenitudine ejus. Benedictio illius qui apparuit in rubo, veniat super caput Joseph, et super verticem nazaræi inter fratres suos.
17 Gloria lui este ca întâiul născut al taurului său şi coarnele lui sunt coarnele unicornilor, cu ele va împunge laolaltă popoarele până la marginile pământului, şi ei sunt zecile de mii ale lui Efraim şi ei sunt miile lui Manase.
Quasi primogeniti tauri pulchritudo ejus, cornua rhinocerotis cornua illius: in ipsis ventilabit gentes usque ad terminos terræ. Hæ sunt multitudines Ephraim: et hæc millia Manasse.]
18 Şi despre Zabulon a spus: Bucură-te, Zabulon, în ieşirea ta; şi tu, Isahar, în corturile tale.
Et Zabulon ait: [Lætare, Zabulon, in exitu tuo, et Issachar in tabernaculis tuis.
19 Ei vor chema popoarele la munte; acolo vor aduce ofrande ale dreptăţii, pentru că vor suge din abundenţa mărilor şi din tezaurele ascunse în nisip.
Populos vocabunt ad montem: ibi immolabunt victimas justitiæ. Qui inundationem maris quasi lac sugent, et thesauros absconditos arenarum.]
20 Şi despre Gad a spus: Binecuvântat fie cel care lărgeşte pe Gad, el locuieşte ca un leu şi sfâşie braţul cu coroana capului.
Et Gad ait: [Benedictus in latitudine Gad: quasi leo requievit, cepitque brachium et verticem.
21 El şi-a luat cea mai bună parte, pentru că acolo, într-o parte a legiuitorului, a fost Gad aşezat; şi a venit cu capii poporului, a făcut dreptatea DOMNULUI şi judecăţile lui cu Israel.
Et vidit principatum suum, quod in parte sua doctor esset repositus: qui fuit cum principibus populi, et fecit justitias Domini, et judicium suum cum Israël.]
22 Şi despre Dan a spus: Dan este un pui de leu, el va sări din Basan.
Dan quoque ait: [Dan catulus leonis, fluet largiter de Basan.]
23 Şi despre Neftali a spus: Neftali, sătul de favoare şi plin de binecuvântarea DOMNULUI, să stăpâneşti vestul şi sudul.
Et Nephthali dixit: [Nephthali abundantia perfruetur, et plenus erit benedictionibus Domini: mare et meridiem possidebit.]
24 Şi despre Aşer a spus: Binecuvântat fie Aşer cu copii; să fie bine primit fraţilor săi şi să îşi înmoaie piciorul în untdelemn.
Aser quoque ait: [Benedictus in filiis Aser, sit placens fratribus suis, et tingat in oleo pedem suum:
25 Sandalele tale vor fi fier şi aramă, şi tăria ta ca zilele tale.
ferrum et æs calceamentum ejus. Sicut dies juventutis tuæ, ita et senectus tua.
26 Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Ieşurun, care călăreşte pe cer în ajutorul tău şi în cer în măreţia sa.
Non est deus alius ut Deus rectissimi, ascensor cæli, auxiliator tuus. Magnificentia ejus discurrunt nubes,
27 Dumnezeul cel etern este scăparea ta şi dedesubt sunt braţele cele veşnice, şi el va alunga pe duşman dinaintea ta; şi va spune: Nimiceşte-i.
habitaculum ejus sursum, et subter brachia sempiterna ejiciet a facie tua inimicum, dicetque: Conterere.
28 Atunci Israel va locui singur în siguranţă, fântâna lui Iacob va fi într-o ţară de grâne şi de vin, de asemenea, cerurile sale vor picura rouă.
Habitabit Israël confidenter, et solus. Oculus Jacob in terra frumenti et vini, cælique caligabunt rore.
29 Fericit eşti tu, Israele, cine este ca tine, O tu popor salvat de DOMNUL, scutul ajutorului tău şi cine este sabia măreţiei tale! Şi duşmanii tăi vor fi găsiţi mincinoşi înaintea ta; şi vei călca peste înălţimile lor.
Beatus es tu, Israël: quis similis tui, popule, qui salvaris in Domino? Scutum auxilii tui, et gladius gloriæ tuæ: negabunt te inimici tui, et tu eorum colla calcabis.]
