Deuteronomul 33

1 Şi aceasta este binecuvântarea, cu care a binecuvântat Moise, omul lui Dumnezeu, pe copiii lui Israel înaintea morţii sale.

And this is the blessing, wherewith Moses the man of God blessed the children of Israel before his death.

2 Şi a spus: DOMNUL a venit din Sinai şi le-a răsărit din Seir; el a strălucit din muntele Paran şi a venit cu zecile de mii de sfinţi, de la dreapta lui ieşea o lege de foc pentru ei.

And he said, Jehovah came from Sinai, And rose from Seir unto them; He shined forth from mount Paran, And he came from the ten thousands of holy ones: At his right hand was a fiery law for them.

3 Da, el a iubit poporul; toţi sfinţii săi sunt în mâna ta, şi ei au şezut la picioarele tale; fiecare va primi din cuvintele tale.

Yea, he loveth the people; All his saints are in thy hand: And they sat down at thy feet; [Every one] shall receive of thy words.

4 Moise ne-a poruncit o lege, moştenirea adunării lui Iacob.

Moses commanded us a law, An inheritance for the assembly of Jacob.

5 Şi el era împărat în Ieşurun, când s-au adunat capii poporului şi triburile lui Israel.

And he was king in Jeshurun, When the heads of the people were gathered, All the tribes of Israel together.

6 Trăiască Ruben şi să nu moară şi bărbaţii săi să nu fie puţini.

Let Reuben live, and not die; Nor let his men be few.

7 Şi aceasta este binecuvântarea despre Iuda şi el a spus: Ascultă Doamne vocea lui Iuda şi adu-l la poporul său, mâinile sale să îi fie suficiente şi să îi fii un ajutor împotriva duşmanilor.

And this is [the blessing] of Judah: and he said, Hear, Jehovah, the voice of Judah, And bring him in unto his people. With his hands he contended for himself; And thou shalt be a help against his adversaries.

8 Şi despre Levi a spus: Tumim al tău şi Urim al tău să fie cu cel sfânt al tău, pe care l-ai încercat la Masa, cu care te-ai certat la apele din Meriba;

And of Levi he said, Thy Thummim and thy Urim are with thy godly one, Whom thou didst prove at Massah, With whom thou didst strive at the waters of Meribah;

9 El care a spus tatălui său şi mamei sale: Nu l-am văzut, nici nu a recunoscut pe fraţii săi, nici nu şi-a cunoscut proprii copii, pentru că au păzit cuvântul tău şi au ţinut legământul tău.

Who said of his father, and of his mother, I have not seen him; Neither did he acknowledge his brethren, Nor knew he his own children: For they have observed thy word, And keep thy covenant.

10 Ei vor învăţa pe Iacob judecăţile tale şi pe Israel legea ta, vor pune tămâie înaintea ta şi ofrandă arsă în întregime pe altarul tău.

They shall teach Jacob thine ordinances, And Israel thy law: They shall put incense before thee, And whole burnt-offering upon thine altar.

11 Binecuvântează, DOAMNE, averea lui şi primeşte lucrarea mâinilor lui, zdrobeşte coapsele celor care se ridică împotriva lui şi ale celor care îl urăsc, ca să nu se ridice din nou.

Bless, Jehovah, his substance, And accept the work of his hands: Smite through the loins of them that rise up against him, And of them that hate him, that they rise not again.

12 Despre Beniamin a spus: Iubitul DOMNULUI va locui în siguranţă lângă el; DOMNUL îl va acoperi toată ziua, iar el va locui între umerii săi.

Of Benjamin he said, The beloved of Jehovah shall dwell in safety by him; He covereth him all the day long, And he dwelleth between his shoulders.

13 Şi despre Iosif a spus: Binecuvântată fie de DOMNUL ţara lui, cu lucrurile preţioase ale cerului, cu rouă şi cu adâncul care se odihneşte jos,

And of Joseph he said, Blessed of Jehovah be his land, For the precious things of heaven, for the dew, And for the deep that coucheth beneath,

14 Şi cu roadele preţioase aduse de soare şi cu lucrurile preţioase date de lună,

And for the precious things of the fruits of the sun, And for the precious things of the growth of the moons,

15 Şi cu lucrurile de seamă ale munţilor străvechi şi cu lucrurile preţioase ale dealurilor veşnice,

And for the chief things of the ancient mountains, And for the precious things of the everlasting hills,

16 Şi cu lucrurile preţioase ale pământului şi ale plinătăţii lui şi cu bunăvoinţa celui care locuia în rug, să vină binecuvântarea peste capul lui Iosif şi peste creştetul capului celui separat de fraţii săi.

And for the precious things of the earth and the fulness thereof, And the good will of him that dwelt in the bush. Let [the blessing] come upon the head of Joseph, And upon the crown of the head of him that was separate from his brethren.

17 Gloria lui este ca întâiul născut al taurului său şi coarnele lui sunt coarnele unicornilor, cu ele va împunge laolaltă popoarele până la marginile pământului, şi ei sunt zecile de mii ale lui Efraim şi ei sunt miile lui Manase.

The firstling of his herd, majesty is his; And his horns are the horns of the wild-ox: With them he shall push the peoples all of them, [even] the ends of the earth: And they are the ten thousands of Ephraim, And they are the thousands of Manasseh.

18 Şi despre Zabulon a spus: Bucură-te, Zabulon, în ieşirea ta; şi tu, Isahar, în corturile tale.

And of Zebulun he said, Rejoice, Zebulun, in thy going out; And, Issachar, in thy tents.

19 Ei vor chema popoarele la munte; acolo vor aduce ofrande ale dreptăţii, pentru că vor suge din abundenţa mărilor şi din tezaurele ascunse în nisip.

They shall call the peoples unto the mountain; There shall they offer sacrifices of righteousness: For they shall suck the abundance of the seas, And the hidden treasures of the sand.

20 Şi despre Gad a spus: Binecuvântat fie cel care lărgeşte pe Gad, el locuieşte ca un leu şi sfâşie braţul cu coroana capului.

And of Gad he said, Blessed be he that enlargeth Gad: He dwelleth as a lioness, And teareth the arm, yea, the crown of the head.

21 El şi-a luat cea mai bună parte, pentru că acolo, într-o parte a legiuitorului, a fost Gad aşezat; şi a venit cu capii poporului, a făcut dreptatea DOMNULUI şi judecăţile lui cu Israel.

And he provided the first part for himself, For there was the lawgiver’s portion reserved; And he came [with] the heads of the people; He executed the righteousness of Jehovah, And his ordinances with Israel.

22 Şi despre Dan a spus: Dan este un pui de leu, el va sări din Basan.

And of Dan he said, Dan is a lion’s whelp, That leapeth forth from Bashan.

23 Şi despre Neftali a spus: Neftali, sătul de favoare şi plin de binecuvântarea DOMNULUI, să stăpâneşti vestul şi sudul.

And of Naphtali he said, O Naphtali, satisfied with favor, And full with the blessing of Jehovah, Possess thou the west and the south.

24 Şi despre Aşer a spus: Binecuvântat fie Aşer cu copii; să fie bine primit fraţilor săi şi să îşi înmoaie piciorul în untdelemn.

And of Asher he said, Blessed be Asher with children; Let him be acceptable unto his brethren, And let him dip his foot in oil.

25 Sandalele tale vor fi fier şi aramă, şi tăria ta ca zilele tale.

Thy bars shall be iron and brass; And as thy days, so shall thy strength be.

26 Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Ieşurun, care călăreşte pe cer în ajutorul tău şi în cer în măreţia sa.

There is none like unto God, O Jeshurun, Who rideth upon the heavens for thy help, And in his excellency on the skies.

27 Dumnezeul cel etern este scăparea ta şi dedesubt sunt braţele cele veşnice, şi el va alunga pe duşman dinaintea ta; şi va spune: Nimiceşte-i.

The eternal God is [thy] dwelling-place, And underneath are the everlasting arms. And he thrust out the enemy from before thee, And said, Destroy.

28 Atunci Israel va locui singur în siguranţă, fântâna lui Iacob va fi într-o ţară de grâne şi de vin, de asemenea, cerurile sale vor picura rouă.

And Israel dwelleth in safety, The fountain of Jacob alone, In a land of grain and new wine; Yea, his heavens drop down dew.

29 Fericit eşti tu, Israele, cine este ca tine, O tu popor salvat de DOMNUL, scutul ajutorului tău şi cine este sabia măreţiei tale! Şi duşmanii tăi vor fi găsiţi mincinoşi înaintea ta; şi vei călca peste înălţimile lor.

Happy art thou, O Israel: Who is like unto thee, a people saved by Jehovah, The shield of thy help, And the sword of thy excellency! And thine enemies shall submit themselves unto thee; And thou shalt tread upon their high places.