Deuteronomul 32

1 Deschideţi urechea voi, cerurilor, şi voi vorbi; şi ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.

“ʻAe ngaahi langi, mou tokanga, pea te u lea; pea ke fanongo, ʻE māmani, ki he ngaahi lea ʻa hoku ngutu.

2 Doctrina mea să picure ca ploaia, vorbirea mea să cadă ca roua, ca ploaia măruntă peste verdeaţa proaspătă şi ca ploile peste iarbă,

‌ʻE tō ʻeku akonaki ʻo hangē ko e ʻuha, ʻe ʻalu hifo ʻeku ngaahi lea ʻo hangē ko e hahau, ʻo hangē ko e taumosi ki he ʻakau vaivai, ʻo hangē ko e ʻuha tuʻu mo tō ki he mohuku:

3 Pentru că voi vesti numele DOMNULUI, daţi măreţie Dumnezeului nostru.

Ko e meʻa ʻi heʻeku fakaongo atu ʻae huafa ʻo Sihova: mou tuku ʻae māfimafi ki hotau ʻOtua.

4 El este Stânca, lucrarea sa este desăvârşită, pentru că toate căile lui sunt judecată, el este un Dumnezeu al adevărului şi fără nelegiuire, el este just şi drept.

“Ko ia ko e Maka! ʻOku haohaoa ʻa ʻene ngāue: he ko ʻene ʻulungāanga kotoa pē ʻoku angatonu: ko e ʻOtua ʻoe moʻoni, mo taʻehalaia, ʻoku angatonu mo māʻoniʻoni ia.

5 Ei s-au corupt, pata lor nu este cea a copiilor lui, sunt o generaţie perversă şi strâmbă.

Kuo nau fakahalaʻi ʻakinautolu, ko honau ʻila ʻoku ʻikai ko e fakaʻilonga ʻo ʻene fānau: ko e toʻutangata mioʻi mo pikopiko ʻakinautolu.

6 Astfel răsplătiţi voi DOMNULUI, popor prost şi neînţelept? Nu este el Tatăl tău care te-a cumpărat? Nu te-a făcut el şi te-a întemeiat?

He ʻoku pehē hoʻomou totongi kia Sihova, ʻae kakai vale mo taʻepoto? ʻIkai ko hoʻo tamai ia naʻa ne fakatau koe? ʻIkai naʻa ne ngaohi koe, mo fokotuʻumaʻu koe?

7 Aminteşte-ţi de zilele din vechime, ia aminte la anii multor generaţii, întreabă pe tatăl tău şi îţi va arăta, pe bătrânii tăi şi îţi vor spune.

“Manatu ki he ngaahi ʻaho ʻi muʻa, tokanga ki he ngaahi taʻu ʻoe toʻutangata lahi: fehuʻi ki hoʻo tamai, pea te ne fakahā ia kiate koe; ki hoʻo kau mātuʻa, pea tenau tala kiate koe.

8 Când cel Preaînalt a împărţit naţiunilor moştenirea lor, când a separat pe fiii lui Adam, a aşezat graniţele poporului conform cu numărul copiilor lui Israel;

‌ʻI he vahe atu ʻe he Fungani Māʻolunga ki he ngaahi puleʻanga ʻa honau tofiʻa, ʻi heʻene fakamovetevete ʻae ngaahi foha ʻo ʻAtaina, naʻa ne ʻai ʻae fakangataʻanga ki he kakai ʻo fakatatau ki hono lau ʻoe fānau ʻa ʻIsileli.

9 Pentru că partea DOMNULUI este poporul său; Iacob este sorţul moştenirii sale.

He ko e tofiʻa ʻo Sihova ʻa hono kakai ko e afo ʻo hono tofiʻa ʻa Sēkope.

10 El l-a găsit într-un pământ, intr-un deşert; într-o risipire, pustiu al urletelor; l-a condus, l-a instruit, l-a păzit ca pe lumina ochiului său.

“Naʻa ne ʻilo ia ʻi he fonua lala, pea ʻi he toafa liʻaki mo ngungulu; naʻa ne tataki fano ia, ʻo ne akonakiʻi ia, naʻa ne tauhi ia ʻo hangē ko e tama ʻo hono mata.

11 Precum îşi scutură acvila cuibul, pluteşte peste puii săi, îşi întinde aripile, îi ia, îi poartă pe aripile ei tari,

Hangē ko e ueʻi ʻe he ʻikale hono pununga, ʻo ʻōʻōfaki ki hono ʻuhiki, ʻo mafola atu hono kapakau, ʻo ne toʻo hake ʻakinautolu, ʻo fua ʻakinautolu ʻi hono kapakau:

12 Astfel l-a condus DOMNUL, singur, şi nu a fost niciun dumnezeu străin cu el.

“Naʻe pehē hono tataki ia tokotaha pe ʻe Sihova, pea naʻe ʻikai ha ʻotua kehe mo ia.

13 L-a făcut să călărească pe înălţimile pământului, ca să mănânce rodul câmpului; şi l-a făcut să sugă miere din stâncă şi untdelemn din stânca de cremene;

Naʻa ne fakaheka ia ke heka ki he ngaahi potu māʻolunga ʻo māmani, koeʻuhi ke ne kai ʻae tupu ʻoe ngoue; pea naʻa ne ngaohi ia ke ne mimisi ʻae hone mei he maka, mo e lolo mei he makaafi;

14 Unt de la vaci şi lapte de la oi, cu grăsimea mieilor şi berbeci de rasă din Basan şi ţapi cu grăsimea rărunchilor grâului; şi ai băut sângele pur al strugurelui.

Ko e pota mei he fanga pulu fefine, mo e huʻahuhu ʻoe sipi, mo e ngako ʻoe fanga lami, mo e fanga sipitangata ʻi he faʻahinga mei Pesani, mo e fanga kosi mo hono ngako ʻoe ngaahi tengaʻi uite; pea naʻa ke inu ʻae toto totonu ʻoe kālepi.

15 Dar Ieşurun s-a îngrăşat şi a azvârlit din picior, te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat, te-ai acoperit cu grăsime; atunci l-a părăsit pe Dumnezeul care l-a făcut şi a dispreţuit Stânca salvării lui.

“Ka naʻe fakaʻaʻau ʻo sino ʻa Sesuluni, pea ʻakafisi: kuo ke hoko ʻo sino, kuo ke hoko ʻo matolu, kuo ʻufiʻufi koe [ʻe he sino]; pea naʻa ne toki liʻaki ʻae ʻOtua ʻaia naʻa ne ngaohi ia, pea naʻa ne taʻefakaʻapaʻapa ki he Maka ʻo hono fakamoʻui.

16 L-au provocat la gelozie cu dumnezei străini, l-au provocat la mânie cu urâciuni.

Naʻa nau langaʻi ʻaki hono fuaʻa ʻae ngaahi ʻotua kehe, naʻa nau fakatupu hono houhau ʻaki ʻenau ngaahi angakovi.

17 Au sacrificat dracilor şi nu lui Dumnezeu, unor dumnezei pe care nu i-au cunoscut, unora noi, de curând veniţi, de care părinţii voştri nu s-au temut.

Naʻa nau feilaulau ki he ngaahi tēvolo, kae ʻikai ki he ʻOtua; ki he ngaahi ʻotua naʻe ʻikai tenau ʻilo, ko e foʻou naʻe toki tupu foʻou hake, ʻaia naʻe ʻikai manavahē hoʻomou tamai ki ai.

18 De Stânca, cea care te-a născut, tu ai uitat şi nu ţi-ai adus aminte de Dumnezeul, care te-a format.

‌ʻOku ke taʻetokanga ki he Maka naʻa ke tupu ai, pea kuo ke fakangaloʻi ʻae ʻOtua ʻaia naʻa ne fakafuofua koe.

19 Şi când DOMNUL a văzut, i-a detestat din cauza provocării fiilor săi şi a fiicelor sale.

“Pea ʻi he ʻafio ʻa Sihova, naʻa ne fehiʻa [kiate kinautolu], ko e meʻa ʻi he fakatupu ʻene houhau ʻe hono ngaahi foha, mo hono ngaahi ʻofefine.

20 Şi a spus: Îmi voi ascunde faţa de ei, voi vedea care va fi sfârşitul lor, pentru că ei sunt o generaţie foarte perversă, copii în care nu este credinţă.

Pea naʻe pehē ʻe ia, ‘Te u fufū hoku fofonga meiate kinautolu, te u vakai, pe ko e hā honau ngataʻanga: he ko e toʻutangata angatuʻu ʻaupito ʻakinautolu, ko e fānau ʻoku ʻikai ʻiate kinautolu ʻae tui.

21 M-au întărâtat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu; m-au provocat la mânie cu deşertăciunile lor, şi eu îi voi întărâta la gelozie prin cei ce nu sunt un popor; îi voi provoca la mânie printr-o naţiune proastă.

Kuo nau langaʻi ʻaki ʻeku fuaʻa ʻaia ʻoku ʻikai ko e ʻotua; kuo nau fakatupu ʻaki ʻeku houhau ʻenau ngaahi meʻa vaʻinga: pea te u ueʻi ʻaki ʻenau fuaʻa ʻekinautolu ʻoku ʻikai ko e kakai; te u fakatupu ʻenau ʻita ʻaki ʻae kakai vale.

22 Pentru că în mânia mea s-a aprins un foc şi va arde până la cel mai adânc iad şi va mistui pământul cu venitul lui şi va aprinde temeliile munţilor. (Sheol h7585)

He kuo tutu ʻae afi ʻi heʻeku houhau, pea ʻe vela ia ʻo aʻu ki loto heli, pea ʻe fakaʻauha ai ʻa māmani mo hono tupu, pea ʻe tutu ai ʻae ngaahi tuʻunga ʻoe ngaahi moʻunga. (Sheol h7585)

23 Voi îngrămădi ticăloşii asupra lor, îmi voi consuma săgeţile peste ei.

“‘Te u fokotuʻutuʻu ʻae ngaahi kovi kiate kinautolu; te u fakaʻosi ʻa ʻeku ngaahi ngahau kiate kinautolu.

24 Vor fi arşi de foame şi mistuiți de arşiţă pârjolitoare şi de distrugere amară, de asemenea voi trimite dinţii fiarelor asupra lor, cu otrava şerpilor din ţărână.

‌ʻE vela ʻakinautolu ʻaki ʻae honge, pea ʻe fakaʻosi ʻakinautolu ʻaki ʻae malalaʻi afi, pea ʻi he fakaʻauha fakamamahi: te u fekau ʻae kau nifo, ʻoe fanga manu kaivao kiate kinautolu, mo e kona ʻoe fanga ngata ʻoe efu.

25 Sabia în afară şi teroare înăuntru, amândouă vor nimici pe tânăr şi pe fecioară, pe sugar şi pe omul cu perii cărunţi.

‌ʻE fakaʻauha ʻaki ʻae heletā ʻituʻa, mo e ilifia ʻi loto, ʻae talavou mo e tāupoʻou fakatouʻosi, ʻae tama huhu foki mo e tangata ʻuluhinā.

26 Am spus: Îi voi risipi în colţuri, voi face ca amintirea lor să înceteze dintre oameni,

Ne u pehē, Te u fakahēʻi ʻakinautolu ki he ngaahi tuliki, te u fakaʻosi ʻae fakamanatu kiate kinautolu mei he lotolotonga ʻoe kakai:

27 Dacă nu m-aş teme de furia duşmanului, ca nu cumva potrivnicii lor să se comporte ciudat şi ca nu cumva să spună: Mâna noastră este înălţată şi nu DOMNUL a făcut toate acestea.

Ka ne taʻeʻoua ʻeku manavahē ki he ʻita ʻae fili, telia naʻa fai fakafielahi ʻe honau ngaahi fili, pea telia naʻa nau lea ʻo pehē, Ko hotau nima māʻolunga, ka ʻoku ʻikai ko Sihova kuo ne fai ʻae meʻa ni kotoa pē.’

28 Pentru că ei sunt o naţiune lipsită de sfat şi nici nu este înţelegere în ei.

He ko e puleʻanga masiva fakakaukau poto ʻakinautolu, pea ʻoku ʻikai ha loto faʻa ʻilo foki ʻiate kinautolu.

29 O, de ar fi înţelepţi şi de ar înţelege aceasta şi ar lua aminte la sfârşitul lor de pe urmă!

Taumaiā kuo nau poto, koeʻuhi kenau ʻilo ʻae meʻa ni, koeʻuhi kenau tokanga ki honau ikuʻanga!

30 Cum ar urmări unul o mie şi doi ar pune pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor şi nu i-ar fi închis DOMNUL?

He ʻe fēfeeʻi ha tulia ʻe he tokotaha ʻae toko afe, pea ʻe he toko ua ʻae toko mano, ʻo ka ne ʻikai fakatau ʻakinautolu ʻe honau Maka, pea tāpuni ʻakinautolu ʻe Sihova?

31 Pentru că stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar duşmanii noştri sunt judecători.

He ko honau maka ʻoku ʻikai hangē ko hotau Maka, ʻio, naʻa mo hotau ngaahi fili, ʻoku nau fakamoʻoni ki ai.

32 Pentru că viţa lor este din viţa Sodomei şi din câmpiile Gomorei, strugurii lor sunt struguri de fiere, ciorchinii lor sunt amari,

He ko ʻenau vaine ʻoku mei he vaine ʻo Sotoma, pea ʻoku mei he ngoue ʻo Komola: ko honau ngaahi kālepi, ko e kālepi ʻoe ʻahu, ʻoku kona honau ngaahi fuhi:

33 Vinul lor este otrava dragonilor şi veninul crud al viperelor.

Ko ʻenau uaine ko e kona ʻoe fanga ngata lalahi, mo e kona mālohi ʻoe fanga ngata kovi ʻaupito.

34 Nu este lucrul acesta păstrat la mine şi sigilat printre tezaurele mele?

‌ʻIkai kuo fokotuʻu ʻae meʻa ni ʻiate au ʻo talifaki pe, pea pulusi maʻu ia fakataha mo ʻeku ngaahi koloa?

35 Mie îmi aparţine răzbunarea şi recompensa; la timpul cuvenit le va aluneca piciorul, pentru că ziua nenorocirii lor este aproape şi lucrurile care vor veni peste ei se vor grăbi.

‌ʻOku ʻaʻaku ʻae tautea mo e totongi; ʻe hekea honau vaʻe ʻi hono kuonga: he ʻoku ofi ʻae ʻaho ʻo ʻenau tuʻutāmaki, pea ko e ngaahi meʻa ʻe tō kiate kinautolu ʻoku fakatoʻotoʻo.

36 Pentru că DOMNUL va judeca pe poporul său şi se va pocăi pentru servitorii săi, când va vedea că puterea lor s-a dus şi nu va fi nimeni închis, sau lăsat.

Koeʻuhi ʻe fakamaau ʻe Sihova ʻa hono kakai, pea ʻe lolou ia koeʻuhi ko ʻene kau tamaioʻeiki, ʻi heʻene ʻafioʻi kuo ʻosi honau mālohi, pea ʻoku ʻikai ha niʻihi kuo tāpuni, pe toe.

37 Şi va spune: Unde sunt dumnezeii lor, stânca în care s-au încrezut,

Pea ʻe pehē ʻe ia, ‘Kofaʻā koā honau ngaahi ʻotua, ko honau maka naʻa nau falala ki ai,

38 Ei care au mâncat grăsimea sacrificiilor lor şi au băut vinul darurilor lor de băutură? Să se ridice şi să vă ajute şi să fie protecţia voastră.

‌ʻAia naʻe kai ʻae ngako ʻo ʻenau ngaahi feilaulau, pea inu ʻae uaine ʻo ʻenau ngaahi feilaulau inu? Tuku kenau tuʻu hake ʻo tokoni ʻakimoutolu, pea hoko ko homou kalofanga!

39 Vedeţi acum că eu, eu sunt el şi nu este alt dumnezeu împreună cu mine; eu ucid şi eu dau viaţă; eu rănesc şi eu vindec, şi nu este cineva care să vă scape din mâna mea.

“‘Mou vakai ni Ko Au, ʻio Ko Au ia, pea ʻoku ʻikai ha ʻotua mo Au: ʻoku ou tāmateʻi, pea ʻoku ou fakamoʻui; ʻoku ou taaʻi, pea ʻoku ou fakamoʻui: pea ʻoku ʻikai ha tokotaha ʻoku faʻa fakamoʻui mei hoku nima.

40 Pentru că îmi ridic mâna spre cer şi spun: Eu trăiesc pentru totdeauna.

He ʻoku ou hiki hake hoku nima ki langi, pea u pehē, ‘ʻOku ou moʻui ʻo taʻengata.’

41 Dacă îmi ascut sabia strălucitoare şi mâna mea apucă judecata, voi întoarce răzbunare duşmanilor mei şi voi răsplăti celor care mă urăsc.

Kapau te u fakamāsila ʻa ʻeku heletā ngingila, pea puke ʻe hoku nima ʻae fakamaau; te u ʻatu ʻae tautea ki hoku ngaahi fili, pea te u totongi kiate kinautolu ʻoku fehiʻa kiate au.

42 Îmi voi îmbăta săgeţile de sânge şi sabia mea va înghiți carne; şi le voi îmbăta de sângele celor ucişi şi al captivilor, de la începutul răzbunărilor peste duşman.

Te u fakakona ʻeku ngaahi ngahau ʻaki ʻae toto, pea ʻe kai kakano ʻe heʻeku heletā; ʻi he toto ʻoe kakai kuo tāmateʻi, pea ʻi he kau pōpula, mei he kamataʻanga ʻoe ngaahi tautea ki he fili.

43 Bucuraţi-vă naţiunilor, cu poporul său, pentru că el va răzbuna sângele servitorilor săi şi va întoarce răzbunare potrivnicilor săi şi va fi milos cu ţara sa şi cu poporul său.

‌ʻAe ngaahi puleʻanga, mou fiefia mo hono kakai: koeʻuhi ʻe totongi ʻe ia ʻae toto ʻo ʻene kau tamaioʻeiki, pea te ne ʻatu, ʻae totongi ki hono ngaahi fili, pea ʻe fai ʻaloʻofa ia ki hono fonua, pea mo hono kakai.’”

44 Şi Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cântării acesteia în auzul poporului, el şi Hoşea, fiul lui Nun.

Pea naʻe haʻu ʻa Mōsese ʻo ne lea ʻaki kotoa pē ʻae hiva ni ʻi he telinga ʻoe kakai, ʻaia mo Siosiua ko e foha ʻo Nuni.

45 Şi Moise a terminat de vorbit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,

Pea naʻe fakaʻosi ʻe Mōsese ʻae lea ʻaki ʻae ngaahi lea ni kotoa pē ki ʻIsileli kotoa pē:

46 Şi le-a spus: Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care le mărturisesc printre voi astăzi, ca să le porunciţi copiilor voştri să ia seama să le împlinească, toate cuvintele acestei legi.

Pea pehē ʻe ia kiate kinautolu, “Fakatokangaʻi homou loto ki he ngaahi lea kotoa pē ʻaia ʻoku ou fakapapau kiate kimoutolu he ʻaho ni, ʻaia te mou fekau ki hoʻomou fānau kotoa pē ke tokanga pea fai ki he ngaahi lea kotoa pē ʻoe fono ni.

47 Pentru că nu este un lucru deşert pentru voi, pentru că este viaţa voastră, şi prin acest lucru vă veţi prelungi zilele în ţara în care treceţi Iordanul, ca să o stăpâniţi.

He ʻoku ʻikai ko e meʻa vaʻinga ia kiate kimoutolu; ka ko hoʻomou moʻui ia: pea ko e meʻa eni te mou fakatolonga ai homou ngaahi ʻaho ʻi he fonua, ʻaia ʻoku mou ʻalu ai ki he tuʻa Sioatani ke maʻu ia.”

48 Şi DOMNUL a vorbit lui Moise în aceeaşi zi, spunând:

Pea naʻe folofola ai ʻa Sihova kia Mōsese ʻi he ʻaho pe ko ia, ʻo pehē,

49 Urcă-te pe muntele acesta, Abarim, pe muntele Nebo, care este în ţara Moabului, care este în dreptul Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului, pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel,

“Ke ke ʻalu hake ki he moʻunga ni ko ʻApalimi, ki he moʻunga ko Nipo, ʻaia ʻoku ʻi he fonua ko Moape, ʻaia ʻoku hangatonu atu ki Seliko; pea vakai ki he fonua ko Kēnani, ʻaia ʻoku ou foaki ki he fānau ʻa ʻIsileli ko honau tofiʻa:

50 Şi mori pe muntele pe care te vei urca şi adună-te la poporul tău; precum a murit Aaron, fratele tău, pe muntele Hor, şi a fost adunat la poporul său,

Pea ke mate ʻi he moʻunga ʻaia ʻoku ke ʻalu hake ki ai, pea fakataha koe mo ho kakai; ʻo hangē ko e mate ʻa ho taʻokete, ko ʻElone ʻi he moʻunga ko Hoa, mo e tānaki ia ki hono kakai:

51 Pentru că aţi încălcat legea împotriva mea în mijlocul copiilor lui Israel, la apele Meriba-Cades, în pustiul Ţin, pentru că nu m-aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.

Ko e meʻa ʻi hoʻomo fai hala kiate au ʻi he lotolotonga ʻoe fānau ʻa ʻIsileli ʻi he vai ʻi Melipa Ketesi, ʻi he toafa ʻo Sini; ko e meʻa ʻi hoʻomo taʻefakaʻapaʻapa kiate au ʻi he lotolotonga ʻoe fānau ʻa ʻIsileli.

52 Totuşi tu vei vedea ţara înaintea ta dar nu vei intra acolo, în ţara pe care o dau copiilor lui Israel.

Te ke mamata ki he fonua ʻi ho ʻao; ka ʻe ʻikai te ke ʻalu ki ai ki he fonua ʻaia ʻoku ou foaki ki he fānau ʻa ʻIsileli.”