Deuteronomul 32
1 Deschideţi urechea voi, cerurilor, şi voi vorbi; şi ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.
Monane mopamokanena, nagrama hanua nanekea tanagesa anteneta antahi'o.
2 Doctrina mea să picure ca ploaia, vorbirea mea să cadă ca roua, ca ploaia măruntă peste verdeaţa proaspătă şi ca ploile peste iarbă,
Nagrama rempima hurami'nua nanekemo'a, ko'ma riankna nehina, nanekema hanua naneke'nimo'a, ata aheankna nehina, kopaga ko'mo trazante runteankna nehuno, menima nehagea trazante kopaganko riankna hugahie.
3 Pentru că voi vesti numele DOMNULUI, daţi măreţie Dumnezeului nostru.
Na'ankure nagra Ramofo agi ahentesga hugahue. Hagi tamagranena himamu masa'ane Anumzanti mani'ne huta agi'a ahentesga hiho.
4 El este Stânca, lucrarea sa este desăvârşită, pentru că toate căile lui sunt judecată, el este un Dumnezeu al adevărului şi fără nelegiuire, el este just şi drept.
Ra Anumzamo'a ra havegino, Agri eri'zankamo'a knarezantfa hu'ne. Maka'zama nehia zamo'a fatgo higeno, Agra hugahuema nehiaza nehia Anumzankino, mago havizana osuno, fatgo avu'ava zanke hugahie.
5 Ei s-au corupt, pata lor nu este cea a copiilor lui, sunt o generaţie perversă şi strâmbă.
Hianagi zamagra havige avu'ava nehaza vahe agri avufina mani'naze. Zamagra havige zamavu'zamava nehaza vahe mani'nazanki'za zamagra agri mofavrea omani'naze. Fatgo osu havige avu'ava nehaza vahe mani'naze.
6 Astfel răsplătiţi voi DOMNULUI, popor prost şi neînţelept? Nu este el Tatăl tău care te-a cumpărat? Nu te-a făcut el şi te-a întemeiat?
Tamagra antahintahitami omne neginagi vahe mani'nazanki, Ra Anumzamo'ma knare'ma huramante'nerera e'inahu tamavu'tamavateti atesi'za nehazo? Agra tamagrira trora huoramanteno, tamazeri rana osu'nefi?
7 Aminteşte-ţi de zilele din vechime, ia aminte la anii multor generaţii, întreabă pe tatăl tău şi îţi va arăta, pe bătrânii tăi şi îţi vor spune.
Korapa'ma evu'nea knaraminkura tamagera okaniho. Vahe'ma forehu anante anante'ma huno e'nea kafuraminku tamagesa antahiho. Tamafahe'ine, ranra vahe'tamine zamantahigenke'za tamasamiho.
8 Când cel Preaînalt a împărţit naţiunilor moştenirea lor, când a separat pe fiii lui Adam, a aşezat graniţele poporului conform cu numărul copiilor lui Israel;
Hagi Marerirfa Anumzamo'a mika kokankoka vahera mopa zami'ne. Agra vahera refko nehuno, ana avamente ankero vahera refako huno zami'ne.
9 Pentru că partea DOMNULUI este poporul său; Iacob este sorţul moştenirii sale.
Hianagi Israeli vahera Ramofo vahe mani'naze. Jekopu'a Ramofo vahe mani'ne.
10 El l-a găsit într-un pământ, intr-un deşert; într-o risipire, pustiu al urletelor; l-a condus, l-a instruit, l-a păzit ca pe lumina ochiului său.
Agra vahe'omani zaho'mo avite'nea ka'ma kokampinti ome keno avre'ne. Agra mani kaginteno, Agra'a avuragama kegavama hiankna huno kegava hunte'ne.
11 Precum îşi scutură acvila cuibul, pluteşte peste puii săi, îşi întinde aripile, îi ia, îi poartă pe aripile ei tari,
Agra tumpamo'ma anenta'ama hareno vano hinogu'ma noma'afinti avretregeno taka'unereno ana'ana nehigeno agekona rufranara huno avreankna huno Ra Anumzamo'a zamavareno zamagura vazi'ne.
12 Astfel l-a condus DOMNUL, singur, şi nu a fost niciun dumnezeu străin cu el.
Ra Anumzamo agrake kegava huzmanteno, zamavareno vu'ne. Ru anumzamo'a kegava huzmanteno zamaza osu'ne.
13 L-a făcut să călărească pe înălţimile pământului, ca să mănânce rodul câmpului; şi l-a făcut să sugă miere din stâncă şi untdelemn din stânca de cremene;
Agra zamaza hige'za agona mopafi vano hu'naze. Ana mopafina hoza ante'za nene'za, havefintira tumerina eri'za nene'za, havege mopafina olivi zafa kri'za masavema'a eri'naze.
14 Unt de la vaci şi lapte de la oi, cu grăsimea mieilor şi berbeci de rasă din Basan şi ţapi cu grăsimea rărunchilor grâului; şi ai băut sângele pur al strugurelui.
Agra meme afu'mofo amirinki, bulimakao afu'mofo eri kregefe'nea amirinki, afovage sipisipigi huno zami'ne. Hagi ana agofetura Basani mopafi ve sipisipi afu'taminki, meme afu'taminki, kaneno eri osi higeno knare hu'nea witigi, grepireti tro higeno knare'zantfa hu'nea waini tinki huno zami'ne.
15 Dar Ieşurun s-a îngrăşat şi a azvârlit din picior, te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat, te-ai acoperit cu grăsime; atunci l-a părăsit pe Dumnezeul care l-a făcut şi a dispreţuit Stânca salvării lui.
Hianagi Israeli vahe'mota afovage huta maka zampina knare nehuta, tamazeri fore'ma hu'nea Anumzamofona tamefi hunemize. Tamagu'ma vazi'nea Havea huhaviza hunenteta atre'naze.
16 L-au provocat la gelozie cu dumnezei străini, l-au provocat la mânie cu urâciuni.
Zamagra havi anumzantminte monora hunte'za Ra Anumzamofona arimpa azeri oti'zageno, kanive renezmanteno rimpa ahezmante'ne.
17 Au sacrificat dracilor şi nu lui Dumnezeu, unor dumnezei pe care nu i-au cunoscut, unora noi, de curând veniţi, de care părinţii voştri nu s-au temut.
Zamagra tamage anumzana omani'neanangi, havi hankrote kresramana vunente'za, zamagehe'mo'za ke'za antahi'za osu'naza kasefa anumzante monora hunte'naze.
18 De Stânca, cea care te-a născut, tu ai uitat şi nu ţi-ai adus aminte de Dumnezeul, care te-a format.
Tamagra tamazeri fore'ma hu'nea hanave Havegura tamagesa ontahi'naze. Kasema tamante'nea Anumzankura tamagekaninte'naze.
19 Şi când DOMNUL a văzut, i-a detestat din cauza provocării fiilor săi şi a fiicelor sale.
Ramo'a anama hazazama negeno'a, tusi avesra huzmanteno amefi huzami'ne. Na'ankure Agri'a ne'mofavre'amozane mofane'amozanena havi zamavu'zmava hu'za azeri rimpa ahe'naze.
20 Şi a spus: Îmi voi ascunde faţa de ei, voi vedea care va fi sfârşitul lor, pentru că ei sunt o generaţie foarte perversă, copii în care nu este credinţă.
Agra amanage hu'ne, Nagra namefi huzami'na mani'nena atuparega na'a ome kegahazafi zamagegahue. Na'ankure zamagra akrahe akrahu zamavu'zmava nehu'za, kema hazare o'oti vahe mani'naze.
21 M-au întărâtat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu; m-au provocat la mânie cu deşertăciunile lor, şi eu îi voi întărâta la gelozie prin cei ce nu sunt un popor; îi voi provoca la mânie printr-o naţiune proastă.
Zamagra amnezanku anumzane hu'za monora hunente'za, narimpa azeri oti'zage'na, kanive renezamante'na, kaza osu amnezantamima tro hunte'naza zantaminkura narimpa ahenezamantoe. E'ina hu'negu ru vahe asomura huzmantenuge'za kanive rezmantegahaze. Neginagi vahe huzmante'suge'za e'za, zamarimpa ahe avu'avara eme hugahaze.
22 Pentru că în mânia mea s-a aprins un foc şi va arde până la cel mai adânc iad şi va mistui pământul cu venitul lui şi va aprinde temeliile munţilor. (Sheol h7585)
Na'ankure narimpahe zamo'a, tevenefa kna huno maka'zana mopafintira tefanane hugahie. Ana tevemo'a mopa teno uramino mopa agu'a fri' vahe kuma'enena tefanane hugahie. (Sheol h7585)
23 Voi îngrămădi ticăloşii asupra lor, îmi voi consuma săgeţile peste ei.
Miko hazenkezanu keve zamaheaza hu'na knazana zamagumpina anta'nena zamazeri haviza hugahie.
24 Vor fi arşi de foame şi mistuiți de arşiţă pârjolitoare şi de distrugere amară, de asemenea voi trimite dinţii fiarelor asupra lor, cu otrava şerpilor din ţărână.
Agatontozane, ruzahu ruzahu kriraminteti'ene ha' osifavereti'ene, afi' zagaraminuti'ene, zmasaguregati'ma regraro he'za mopafima vanoma nehaza zagaraminuti'ene, zamazeri haviza hugahue.
25 Sabia în afară şi teroare înăuntru, amândouă vor nimici pe tânăr şi pe fecioară, pe sugar şi pe omul cu perii cărunţi.
Hagi kumapima mani'naza vahe'tmina ha' vahe'mo'za bainati kazinteti zamahesageno, nomofo agu'afima mani'nesaza nehazavene, mofa'nene ranra vahe'ene ne'one mofavremo'zanena tusi zamagogogu hugahaze.
26 Am spus: Îi voi risipi în colţuri, voi face ca amintirea lor să înceteze dintre oameni,
Nagra zamazeri panani hu'na vahe mopafi mago mago hu'na zamatroge'za, mago vahe'mo'e huno antahi ozamizasine.
27 Dacă nu m-aş teme de furia duşmanului, ca nu cumva potrivnicii lor să se comporte ciudat şi ca nu cumva să spună: Mâna noastră este înălţată şi nu DOMNUL a făcut toate acestea.
Hianagi ana hanua zanku'ma ha' vahe zamimo'zama hu'za, Ra Anumzamo'a mago zana osigeta zamahone hu'za hu'zanku, anara osu'noe.
28 Pentru că ei sunt o naţiune lipsită de sfat şi nici nu este înţelegere în ei.
Hianagi Israeli vahera knare antahintahi omne neginagi vahe, zamagesa antahi ama' osu vahe mani'naze.
29 O, de ar fi înţelepţi şi de ar înţelege aceasta şi ar lua aminte la sfârşitul lor de pe urmă!
Hagi knare antahintahima zamagri'ma me'neresina, henkama zamagri zamavate'ma fore'ma hania knazana ke'za antahi'za hazasine.
30 Cum ar urmări unul o mie şi doi ar pune pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor şi nu i-ar fi închis DOMNUL?
Hagi nankna huno magoke ne'mo'a, 1tauseni'a Israeli vahera zamarotgo hanige'za fresageno, tare netremokea inankna huke 10 tauseni'a Israeli vahera zamarotago hanage'za fregahaze? Ra Anumzamo'a Hanave havezmimo'ma zamatre'nigeno, e'inahu'zana fore hugahie.
31 Pentru că stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar duşmanii noştri sunt judecători.
Hianagi zamagra antahi'za ke'za hu'naze, zamagri havi anumzamo'a, tagri Anumzama hanave Havegna'ma hu'nea Anumzankna osu'ne.
32 Pentru că viţa lor este din viţa Sodomei şi din câmpiile Gomorei, strugurii lor sunt struguri de fiere, ciorchinii lor sunt amari,
Na'ankure zamagri wainimo'a Sodomu vahe'ene, Gomora vahe'mofo hozafinti e'neankino, ana wainimofo raga'amo'a avuatagaza me'neankino, ne'nanana aka kavesigahie.
33 Vinul lor este otrava dragonilor şi veninul crud al viperelor.
Hagi zamagri waini timo'a ha' osifa'vemofo agregna higeno, ha' osifa'vemo'ma regatatima hunetrea avua tagankna hu'ne.
34 Nu este lucrul acesta păstrat la mine şi sigilat printre tezaurele mele?
Ra Anumzamo'a huno, Maka'zama huzmantesua zana mareri fenoma nentofi ante'na renkanirentogeno me'ne.
35 Mie îmi aparţine răzbunarea şi recompensa; la timpul cuvenit le va aluneca piciorul, pentru că ziua nenorocirii lor este aproape şi lucrurile care vor veni peste ei se vor grăbi.
Nonama hu'zana Nagri zane, mizama ami'zana Nagri'za me'neanki'na, kofta knafi nona hu'na zamigahue.
36 Pentru că DOMNUL va judeca pe poporul său şi se va pocăi pentru servitorii săi, când va vedea că puterea lor s-a dus şi nu va fi nimeni închis, sau lăsat.
Hagi Ra Anumzamo'ma kesiama naga'amofo hanavemo'ma evurami'nigeno kazokazo eri'za vahero, amne vahe'ma osia manisageno'a, antahintahi'a rukrahe nehuno, asunku hunezamanteno fatgo avu'ava huzmantegahie.
37 Şi va spune: Unde sunt dumnezeii lor, stânca în care s-au încrezut,
Hagi Agra amanage hugahie, fra'maneki'za havi anumzazimia iga mani'ne?
38 Ei care au mâncat grăsimea sacrificiilor lor şi au băut vinul darurilor lor de băutură? Să se ridice şi să vă ajute şi să fie protecţia voastră.
Kre sramnama nevaza afu'mofo afovane, ofama haza waini tinema nenaza anumzantmina iga mani'naze? Atrenkeno ana anumzantmimo eme tamaza nehu'za kegava huramanteho!
39 Vedeţi acum că eu, eu sunt el şi nu este alt dumnezeu împreună cu mine; eu ucid şi eu dau viaţă; eu rănesc şi eu vindec, şi nu este cineva care să vă scape din mâna mea.
Menina keho, Nagrake Ra Anumzana mani'noe. Mago anumzana Nagri namefira omani'ne. Nagrake vahera ahenefri'na, asimura nemue. Hagi zamavufaga eri haviza nehu'na, zamazeri negnamaroankino mago vahe'mo'o, mago anumzamo'e huno nazampintira zamazeri otregahie!
40 Pentru că îmi ridic mâna spre cer şi spun: Eu trăiesc pentru totdeauna.
Na'ankure Nagra nazana ante anagamu atre'na huvempa huankino, Nagrama manivava hu'na vanufina,
41 Dacă îmi ascut sabia strălucitoare şi mâna mea apucă judecata, voi întoarce răzbunare duşmanilor mei şi voi răsplăti celor care mă urăsc.
Nagrama teve nefa'ene bainati kazini'ama kume'ma kanetesu'na, fatgo hu'na refko nehu'na, ha' vaheni'a nezamahe'na zamavaresrama hunantaza vahera, Nagra nona hu'na zamazeri haviza hugahue.
42 Îmi voi îmbăta săgeţile de sânge şi sabia mea va înghiți carne; şi le voi îmbăta de sângele celor ucişi şi al captivilor, de la începutul răzbunărilor peste duşman.
Keveni'amo'a vahe korana neno neginagi nehina, bainati kazini'amo'a vahe avufga nenena, e'ima ne'neana hapima ahenia vahe korane, kina vahe korane, ugagota sondia kva vahe'tmimofo agenopama nesiazanku hu'ne.
43 Bucuraţi-vă naţiunilor, cu poporul său, pentru că el va răzbuna sângele servitorilor săi şi va întoarce răzbunare potrivnicilor săi şi va fi milos cu ţara sa şi cu poporul său.
Monamoka Agri'ene musena hugeno, maka anumzantmimo'a kepri huno Agrike monora hunteno. Na'ankure Agri mofavre'aramimo korama tagia nona huno, ha' vahe'a zamahe'ne. Agra nona huno vahe'amofo mopafintira zamavaresrama huntaza vahera zamahehana nehuno, Israeli vahe'amokizmi kumi'zmi nona huno atrenezmanteno mopazmia eri agru hugahie.
44 Şi Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cântării acesteia în auzul poporului, el şi Hoşea, fiul lui Nun.
Anante Mosese'ene Nuni nemofo Josuakea eke, mika Israeli vahera ama ana zagamera eme zamasamizage'za antahi'naze.
45 Şi Moise a terminat de vorbit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
Hagi Mosese'ma, maka ama ana nanekeramima maka Israeli vahe'tmima zamasami vagareteno'a,
46 Şi le-a spus: Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care le mărturisesc printre voi astăzi, ca să le porunciţi copiilor voştri să ia seama să le împlinească, toate cuvintele acestei legi.
amanage huno zamasami'ne, ama koro kema neramasamuana kegava huta tamagu'afi erinte'neta mofavretimia zamasaminke'za maka ama ana kasegea avaririho.
47 Pentru că nu este un lucru deşert pentru voi, pentru că este viaţa voastră, şi prin acest lucru vă veţi prelungi zilele în ţara în care treceţi Iordanul, ca să o stăpâniţi.
Na'ankure ama ana nanekea amne nanekea omne'neanki, kagrama kasimu'ma erinka mani'nana naneke. Ama ana naneke amagera nentenka Jodani timofo kantu kazigama umanisunka za'zatera manigahane.
48 Şi DOMNUL a vorbit lui Moise în aceeaşi zi, spunând:
Hagi ana kna zupage Ra Anumzamo'a amanage huno Mosesena asami'ne,
49 Urcă-te pe muntele acesta, Abarim, pe muntele Nebo, care este în ţara Moabului, care este în dreptul Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului, pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel,
Moapu mopamofo zage hanati kaziga vunka, Abarim agonaramimpi uhanatinka, Nebo agonafi marerinka morusapi uhanatitenka, Jodani timofo kantu kaziga Jeriko kuma'ma me'nea kaziga Kenani mopama Israeli vahe'ma zamisua mopa ome kegahane.
50 Şi mori pe muntele pe care te vei urca şi adună-te la poporul tău; precum a murit Aaron, fratele tău, pe muntele Hor, şi a fost adunat la poporul său,
Ana mopama kegantutenka ketesunka negafu Aroni'ma Hori agonare frino agehe'mo'ene umani'neaza hunka e'i ana agonare frinka kagehe'mo'ene umanigahane. (Vahe hampri Namba 20:22-29)
51 Pentru că aţi încălcat legea împotriva mea în mijlocul copiilor lui Israel, la apele Meriba-Cades, în pustiul Ţin, pentru că nu m-aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.
Na'ankure tanagra Sin hagage kokampi, Meriba tinte Kadesi kumatera, Israeli vahe amu'nompina tanamentintia huonanteta ke'ni'a ontahi'na'e. Na'ankure tanagra Israeli vahe amu'nompina Nagrikura ruotge hu'ne huta nagesga huonante'na'e. (Namba 4 Mosese 20: 1-13)
52 Totuşi tu vei vedea ţara înaintea ta dar nu vei intra acolo, în ţara pe care o dau copiilor lui Israel.
E'ina hu'negu kagra kavu'age kegahananki, ana mopafima Israeli vahe'ma zamavare'nama ufresufina uofregosane.
