Deuteronomul 32
1 Deschideţi urechea voi, cerurilor, şi voi vorbi; şi ascultă, pământule, cuvintele gurii mele.
Chikuru itu kawuoyo, yaye polo; to in piny winj weche mawuok e dhoga.
2 Doctrina mea să picure ca ploaia, vorbirea mea să cadă ca roua, ca ploaia măruntă peste verdeaţa proaspătă şi ca ploile peste iarbă,
We puonjna ochwe ka koth kendo wechena olor ka thoo, kendo a ngʼidho machwer e lum manyien mana ka koth mangʼeny ne yien matindo.
3 Pentru că voi vesti numele DOMNULUI, daţi măreţie Dumnezeului nostru.
Abiro lando nying Jehova Nyasaye kendo abiro pako duongʼ mar Nyasachwa!
4 El este Stânca, lucrarea sa este desăvârşită, pentru că toate căile lui sunt judecată, el este un Dumnezeu al adevărului şi fără nelegiuire, el este just şi drept.
En Lwanda, tijene ler kendo yorene duto nikare; Nyasaye ma ok tim marach, ngʼat modimbore kendo makare.
5 Ei s-au corupt, pata lor nu este cea a copiilor lui, sunt o generaţie perversă şi strâmbă.
Ogandani en tiengʼ makoch kendo mobam, ma timbegi maricho nyiso, ni koro ok gin mag Nyasaye.
6 Astfel răsplătiţi voi DOMNULUI, popor prost şi neînţelept? Nu este el Tatăl tău care te-a cumpărat? Nu te-a făcut el şi te-a întemeiat?
Bende ma e yo ma ugoyonego Jehova Nyasaye erokamano, yaye joma ofuwo kendo maonge riekogi? Donge en wuonu mane ochweyou mi olosou?
7 Aminteşte-ţi de zilele din vechime, ia aminte la anii multor generaţii, întreabă pe tatăl tău şi îţi va arăta, pe bătrânii tăi şi îţi vor spune.
Paruru ndalo mosekadho, parane weche mag tiengʼ mokadho. Penjuru wuonu, to obiro nyisou, bende penjuru jodongo, to gibiro leronu.
8 Când cel Preaînalt a împărţit naţiunilor moştenirea lor, când a separat pe fiii lui Adam, a aşezat graniţele poporului conform cu numărul copiilor lui Israel;
E kinde ma Nyasaye Man Malo Moloyo nomiyo ogendini girkeni mag-gi, kendo kane opogo ogendinigo duto kuondegi mag dak, noketonegi tongʼ pinygi kaluwore gi kar romb kwan nyithind Israel.
9 Pentru că partea DOMNULUI este poporul său; Iacob este sorţul moştenirii sale.
Nimar joka Jakobo en pok Jehova Nyasaye owuon kendo mwandune.
10 El l-a găsit într-un pământ, intr-un deşert; într-o risipire, pustiu al urletelor; l-a condus, l-a instruit, l-a păzit ca pe lumina ochiului său.
Noyudo joka Jakobo kama otimo ongoro, ma en kama otwo kendo mojwangʼ. Nochielogi koni gi koni moritogi maber, mana ka ngʼama ochielo tong wangʼe,
11 Precum îşi scutură acvila cuibul, pluteşte peste puii săi, îşi întinde aripile, îi ia, îi poartă pe aripile ei tari,
mano bende e kaka ongo yiengo ode mondo nyithinde owuogi, koyaro bwombene mondo okawgi kendo otingʼ-gi.
12 Astfel l-a condus DOMNUL, singur, şi nu a fost niciun dumnezeu străin cu el.
Jehova Nyasaye kende ema ne otelonegi; kaonge nyiseche mag pinje mamoko mane ni kodgi.
13 L-a făcut să călărească pe înălţimile pământului, ca să mănânce rodul câmpului; şi l-a făcut să sugă miere din stâncă şi untdelemn din stânca de cremene;
Nomiyo giringo e kor gode manie piny kendo nomiyogi chiemo kod olembe manie puothe. Ne opidhogi mor kich mawuok e lwanda kod modhi mogol e lwanda.
14 Unt de la vaci şi lapte de la oi, cu grăsimea mieilor şi berbeci de rasă din Basan şi ţapi cu grăsimea rărunchilor grâului; şi ai băut sângele pur al strugurelui.
Bende negiyudo mo moleny gi chak mag dhok kod mar nyirombe kod diek, kod imbe machwe mowuok Bashan kod mo mar cha ngano. Ne gimadho divai mochiek maber mar mzabibu.
15 Dar Ieşurun s-a îngrăşat şi a azvârlit din picior, te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat, te-ai acoperit cu grăsime; atunci l-a părăsit pe Dumnezeul care l-a făcut şi a dispreţuit Stânca salvării lui.
Jeshurun ne odongo mobedo machwe; ne oyudo chiemo morome mi obedo machwe. Wiye nowil gi Nyasache mane ochweye, ma oweyo lwanda ma en warruok mare.
16 L-au provocat la gelozie cu dumnezei străini, l-au provocat la mânie cu urâciuni.
Negimiyo nyiego omake gi nyisechegigo, kendo iye nowangʼ-gi timbegi mamono mag lamo nyiseche manono.
17 Au sacrificat dracilor şi nu lui Dumnezeu, unor dumnezei pe care nu i-au cunoscut, unora noi, de curând veniţi, de care părinţii voştri nu s-au temut.
Negitimo misango ne jochiende ma ok gin Nyasaye, ma gin nyiseche mane ok gingʼeyo; nyiseche mana mosieko, kendo nyiseche ma kwereu ne ok oluoro.
18 De Stânca, cea care te-a născut, tu ai uitat şi nu ţi-ai adus aminte de Dumnezeul, care te-a format.
Ne ujwangʼo lwanda ma en wuonu, kendo wiu nowil gi Nyasaye mane ochweyou.
19 Şi când DOMNUL a văzut, i-a detestat din cauza provocării fiilor săi şi a fiicelor sale.
Jehova Nyasaye ne oneno ma mi oweyogi nikech iye nowangʼ gi yawuote kod nyige.
20 Şi a spus: Îmi voi ascunde faţa de ei, voi vedea care va fi sfârşitul lor, pentru că ei sunt o generaţie foarte perversă, copii în care nu este credinţă.
Nowacho niya, “Abiro pandonegi wangʼa” mondo aneye kaka gikogi nobedi, nimar gin tiengʼ mobaro, nyithindo ma ok jo-adieri,
21 M-au întărâtat la gelozie prin ceea ce nu este Dumnezeu; m-au provocat la mânie cu deşertăciunile lor, şi eu îi voi întărâta la gelozie prin cei ce nu sunt un popor; îi voi provoca la mânie printr-o naţiune proastă.
negimiyo nyiego omaka gi gima ok Nyasaye kendo gichwanya kod kido milamo manono. Anami nyiego makgi gi joma ok onego kwan ka ji; anami mirima makgi gi piny maonge winjo.
22 Pentru că în mânia mea s-a aprins un foc şi va arde până la cel mai adânc iad şi va mistui pământul cu venitul lui şi va aprinde temeliile munţilor. (Sheol h7585)
Mach osemoki gi mirimba, en mach mawangʼo nyaka kuonde joma otho e bwo lowo. Obiro ketho piny kod nyakne duto kendo ka omoko mach nyaka e konde mag gode. (Sheol h7585)
23 Voi îngrămădi ticăloşii asupra lor, îmi voi consuma săgeţile peste ei.
Abiro medo masiche mangʼeny kuomu, kendo anaked kodgi gi aserni.
24 Vor fi arşi de foame şi mistuiți de arşiţă pârjolitoare şi de distrugere amară, de asemenea voi trimite dinţii fiarelor asupra lor, cu otrava şerpilor din ţărână.
Abiro oro kech malit e diergi, gi kute machamo piny kod masira, gi ondiegi mangemo mag bungu gi thuonde man-gi kwiri mager mamol e lowo.
25 Sabia în afară şi teroare înăuntru, amândouă vor nimici pe tânăr şi pe fecioară, pe sugar şi pe omul cu perii cărunţi.
Kihondko kod kibaji nogogi e miechgi; to liganglana notiek nyithindgi e yore. Yawuowi gi nyiri biro tho, kaachiel gi nyithindo ma pod yom kod jodongo moti.
26 Am spus: Îi voi risipi în colţuri, voi face ca amintirea lor să înceteze dintre oameni,
Ne awacho ni abiro keyogi kendo nying-gi ok nopar e kind ogendini,
27 Dacă nu m-aş teme de furia duşmanului, ca nu cumva potrivnicii lor să se comporte ciudat şi ca nu cumva să spună: Mâna noastră este înălţată şi nu DOMNUL a făcut toate acestea.
to ne alingʼ kane awinjo weche mag jasigu mondo jongʼadne rieko kik ngʼe gima aparo, mi giwach niya, “Lwetwa ema oseloyo, Jehova Nyasaye ok osetimo gimoro.”
28 Pentru că ei sunt o naţiune lipsită de sfat şi nici nu este înţelegere în ei.
Gin oganda maonge rieko, kendo gionge paro mar fwenyo gimoro.
29 O, de ar fi înţelepţi şi de ar înţelege aceasta şi ar lua aminte la sfârşitul lor de pe urmă!
Ka dine bed ni giriek dine gingʼeyo tiend gik matimore ma gifwenyo kaka giko margi biro bet.
30 Cum ar urmări unul o mie şi doi ar pune pe fugă zece mii, dacă nu i-ar fi vândut Stânca lor şi nu i-ar fi închis DOMNUL?
Ere kaka ngʼato achiel nyalo riembo ji alufu achiel, kata ji ariyo miyo ji alufu apar ringi, makmana ka ok Jehova Nyasaye ma Lwandagi ema oweyogi mi oketogi e lwet wasikgi.
31 Pentru că stânca lor nu este ca Stânca noastră, chiar duşmanii noştri sunt judecători.
Nimar lwanda margi ok en Lwandawa mana kaka jasikwa osewacho.
32 Pentru că viţa lor este din viţa Sodomei şi din câmpiile Gomorei, strugurii lor sunt struguri de fiere, ciorchinii lor sunt amari,
Mzabibu margi wuok e mzabibu ma Sodom kendo wuok e puothe mag Gomora. Olembegi opongʼ gi kwiri kendo olembegi kech.
33 Vinul lor este otrava dragonilor şi veninul crud al viperelor.
Divai margi en kwiri mar thuonde, kwiri mager mar thuond rachier.
34 Nu este lucrul acesta păstrat la mine şi sigilat printre tezaurele mele?
Donge asekano wachni kendo aume e mirimba?
35 Mie îmi aparţine răzbunarea şi recompensa; la timpul cuvenit le va aluneca piciorul, pentru că ziua nenorocirii lor este aproape şi lucrurile care vor veni peste ei se vor grăbi.
An ema nachul kuor, abiro chulo. Machiegnini tiendgi biro kier, odiechieng-gi mar masira osekayo machiegni kendo kethruok ochomogi.
36 Pentru că DOMNUL va judeca pe poporul său şi se va pocăi pentru servitorii săi, când va vedea că puterea lor s-a dus şi nu va fi nimeni închis, sau lăsat.
Jehova Nyasaye biro ngʼado bura ne joge kendo nobed gi kech ne jotichne koneno, ka tekogi orumo kendo onge manodongʼ obed misumba kata ngʼa man thuolo.
37 Şi va spune: Unde sunt dumnezeii lor, stânca în care s-au încrezut,
Enowach niya, “Nyisecheugo nikanye, lwanda mane udwaro yudo resruok kuome,
38 Ei care au mâncat grăsimea sacrificiilor lor şi au băut vinul darurilor lor de băutură? Să se ridice şi să vă ajute şi să fie protecţia voastră.
ma gin nyiseche mane ochamo gik machwe mag misengini mi omadho divai mag misengini michiwo? Koro giwuogi mondo gikonyi, kendo gimiyi kar resruok!
39 Vedeţi acum că eu, eu sunt el şi nu este alt dumnezeu împreună cu mine; eu ucid şi eu dau viaţă; eu rănesc şi eu vindec, şi nu este cineva care să vă scape din mâna mea.
“Ngʼeuru malongʼo ni An e Nyasaye kendo onge nyasaye machielo makmana An. An ema anego ji kendo An ema achiwo ngima, bende An ema ahinyo kendo achango. Omiyo onge ngʼama nyalo reso ngʼato e lweta.
40 Pentru că îmi ridic mâna spre cer şi spun: Eu trăiesc pentru totdeauna.
Atingʼo bada malo kawacho niya, Akwongʼora ni kapod angima,
41 Dacă îmi ascut sabia strălucitoare şi mâna mea apucă judecata, voi întoarce răzbunare duşmanilor mei şi voi răsplăti celor care mă urăsc.
kendo ka asepiago liganglana mamil, to anakum jogo mochaya, kendo ka asechako ngʼado bura to anachul kuor ne wasika.
42 Îmi voi îmbăta săgeţile de sânge şi sabia mea va înghiți carne; şi le voi îmbăta de sângele celor ucişi şi al captivilor, de la începutul răzbunărilor peste duşman.
Abiro miyo asere maga tim remo ka liganglana powo dendgi; ma en remb joma onegi kod joma ni e twech, ma gin jotend wasikgi.”
43 Bucuraţi-vă naţiunilor, cu poporul său, pentru că el va răzbuna sângele servitorilor săi şi va întoarce răzbunare potrivnicilor săi şi va fi milos cu ţara sa şi cu poporul său.
Un pinje, beduru mamor gi jogi, nimar obiro chulo kuor kuom remb jotichne; obiro chulo kuor ne wasike kendo nopwodh pinye kod joge.
44 Şi Moise a venit şi a rostit toate cuvintele cântării acesteia în auzul poporului, el şi Hoşea, fiul lui Nun.
Musa nobiro gi Joshua wuod Nun kendo nosomo weche mag wendni ka ji winjo.
45 Şi Moise a terminat de vorbit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,
Kane Musa osetieko somo weche mag wendni ne jo-Israel,
46 Şi le-a spus: Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe care le mărturisesc printre voi astăzi, ca să le porunciţi copiilor voştri să ia seama să le împlinească, toate cuvintele acestei legi.
nowachonegi niya, “Rituru wechegi ma asomonu kawuononi mondo chiengʼ moro upuonj nyithindu mondo oluw adimba wechegi duto manie chike.
47 Pentru că nu este un lucru deşert pentru voi, pentru că este viaţa voastră, şi prin acest lucru vă veţi prelungi zilele în ţara în care treceţi Iordanul, ca să o stăpâniţi.
Wechegi ok gin weche manono to gin e ngimau. Kurito wechegi to gibiro miyo udag amingʼa e piny mubiro kawo ka usengʼado aora Jordan.”
48 Şi DOMNUL a vorbit lui Moise în aceeaşi zi, spunând:
Odiechiengno Jehova Nyasaye nowachone Musa niya,
49 Urcă-te pe muntele acesta, Abarim, pe muntele Nebo, care este în ţara Moabului, care este în dreptul Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului, pe care o dau în stăpânire copiilor lui Israel,
“Idh Got mar Nebo ma en achiel kuom gode mag Abarim manie piny Moab, yo Jeriko kendo ine piny Kanaan, ma en piny mabiro miyo jo-Israel kar girkeni margi.
50 Şi mori pe muntele pe care te vei urca şi adună-te la poporul tău; precum a murit Aaron, fratele tău, pe muntele Hor, şi a fost adunat la poporul său,
Ewi got malo kuma idhiyoeno ema inithoe, mi iki gi ogandau, mana kaka owadu Harun notho e got Hor mi oike gi kwerene.
51 Pentru că aţi încălcat legea împotriva mea în mijlocul copiilor lui Israel, la apele Meriba-Cades, în pustiul Ţin, pentru că nu m-aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.
Ma notimore nikech un ji ariyogi ne uweya e nyim jo-Israel kar pi mar Meriba Kadesh man e piny ongoro mar Zin kendo nikech ne ok urito nyinga maler e kind jo-Israel.
52 Totuşi tu vei vedea ţara înaintea ta dar nu vei intra acolo, în ţara pe care o dau copiilor lui Israel.
Kuom mano, inine mana pinyno gi kuma bor ok inidonjie e piny ma amiyo jo-Israel.”
