Deuteronomul 3

1 Atunci ne-am întors şi ne-am urcat pe calea spre Basan; şi Og, împăratul Basanului, a ieşit împotriva noastră, el şi tot poporul său, la bătălie la Edrei.

Bangʼe negigomo ma giluwo yo madhi Bashan, kendo Og ruodh Bashan gi jolweny mage duto nowuok riat mokedo kodwa e lweny Edrei.

2 Şi DOMNUL mi-a spus: Nu te teme de el, pentru că îl voi da în mâna ta, pe el şi pe tot poporul lui şi ţara lui; şi să îi faci precum i-ai făcut lui Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon.

Jehova Nyasaye nowachona niya, “Kik iluore nimar asechiwe e lweti, en kaachiel gi jolweny mage duto kod pinye. Timne kaka ne itimone Sihon ruodh jo-Amor, mane obedo gi loch e piny Heshbon.”

3 Astfel că DOMNUL Dumnezeul nostru a dat în mâinile noastre şi pe Og, împăratul Basanului, şi pe tot poporul lui, şi l-am lovit, până nu i-a rămas niciunul.

Omiyo Jehova Nyasaye ma Nyasachwa nochiwo Og ruodh Bashan gi jolwenje duto e lwetwa, kendo ne watiekogi mi wanegogi duto maonge ngʼama nodongʼ.

4 Şi în acel timp i-am luat toate cetăţile, nu a fost cetate pe care nu am luat-o de la ei, şaizeci de cetăţi, toată regiunea Argobului, împărăţia lui Og, în Basan.

E kindeno ne wakawo mier madongo mage duto. Onge kata mana dala maduongʼ kuom mier piero auchiel madongo mag-gi mane ok wakawo, tiende ni gwenge duto man Argob, ma en pinyruodh Og man Bashan.

5 Toate aceste cetăţi erau întărite cu ziduri înalte, porţi şi zăvoare, în afară de cetăţile neîmprejmuite, foarte multe.

Mier madongogi duto ne ochiel gi ohinga kod rangeye mag chumbe, to bende ne nitie mier moko matindo mangʼeny mane ok ochiel.

6 Şi le-am nimicit în întregime, precum am făcut lui Sihon, împăratul Hesbonului, nimicind în întregime pe bărbaţi, pe femei şi pe copii, din fiecare cetate.

Dala ka dala ne wanegoe ji duto modakie, kaka chwo, mon kod nyithindo mana kaka ne watimo ne Sihon ruodh Heshbon.

7 Dar toate vitele şi prada cetăţilor, le-am luat ca pradă pentru noi.

To jamni duto kod gik moyaki moa e mier madongo mag-gi, ne watingʼo wadhigo.

8 Şi în acel timp am luat ţara, care era dincoace de Iordan, din mâna celor doi împăraţi ai amoriţilor, de la râul Arnon până la muntele Hermon;

Omiyo e kindeno ne wakawo pinje mag ruodhi ariyo mag jo-Amor, mantie yo wuok chiengʼ mar Jordan, kochakore e holo mar Arnon mochopo nyaka Got Hermon.

9 (Hermonul, Sidonienii îl numesc Sirion, iar amoriţii îl numesc Senir);

(Hermon iluongo ni Sirion gi jo-Sidon, to jo-Amor luonge ni Senir).

10 Toate cetăţile din câmpie şi tot Galaadul şi tot Basanul, până la Salca şi Edrei, cetăţi ale împărăţiei lui Og în Basan.

Ne wakawo dalane duto manie got mesa Gilead duto, kod Bashan duto chakre Saleka, Edrei, dalane mag pinyruodh Og man Bashan.

11 Fiindcă numai Og, împăratul Basanului, a rămas din rămăşiţa uriaşilor; iată, patul său era un pat de fier; nu este el în Raba copiilor lui Amon? Nouă coţi era lungimea lui şi patru coţi lăţimea lui, după cotul unui om.

(Og ruodh Bashan kende e ngʼama ne odongʼ e dier jomane otony kuom jo-Refai. Otandane ne olos gi nyinyo; borne ne oyombo fut apar gadek kendo lachne fut auchiel. Otandaneno pod ni Raba piny jo-Amon nyaka chil kawuono).

12 Şi această ţară, pe care am stăpânit-o în acel timp, de la Aroer, care este lângă râul Arnon, şi jumătatea muntelui Galaad şi cetăţile lui, le-am dat rubeniţilor şi gadiţilor.

Kuom pinje moko mane wakawo e kindeno, ne amiyo joka Reuben kod joka Gad tongʼ mokiewo gi Aroer man e bath holo mar Arnon, komedi gi nus mar piny gode manie Gilead kod miechgi duto.

13 Şi restul Galaadului şi tot Basanul, fiind împărăţia lui Og, le-am dat jumătăţii tribului lui Manase; toată regiunea Argobului, cu tot Basanul, care era numită ţara uriaşilor.

Pinje Gilead modongʼ duto kod Bashan, pinyruodh Og, ne amiyo nus mar dhood jo-Manase. (E gwenge duto mag Argob man Bashan, nosebedo kiluongo ni piny jo-Refai.

14 Iair, fiul lui Manase, a luat tot ţinutul Argobului până la graniţele lui Gheşuri şi lui Maacati; şi i-a numit după numele său: Basan Havot-Iair, până în ziua aceasta.

Jair mawuok e dhood Manase ne okawo gwenge duto mag Argob ma ochopo nyaka e tongʼ man e kind jo-Geshur kod jo-Maakath; ne ochake nyinge owuon, manyaka kawuononi Bashan pod iluongo ni Havoth Jair.)

15 Şi am dat Galaadul lui Machir.

Kendo ne achiwo Gilead ne Makir.

16 Şi rubeniţilor şi gadiţilor le-am dat de la Galaad până la râul Arnon, jumătatea văii şi graniţa până la râul Iaboc, care este graniţa copiilor lui Amon;

To ne jo-Reuben kod jo-Gad, ne amiyogi kochakore Gilead nyaka e holo mar Arnon (e dier holono tir nobedo tongʼ) kendo koa Aora Jabok ma en tongʼ mar jo-Amon.

17 Câmpia de asemenea şi Iordanul şi ţinutul lui, de la Chineret până la marea câmpiei, adică marea sărată, sub Asdot-Pisga spre est.

Bende nomi jo-Reuben kod jo-Gad piny ma yo podho chiengʼ mar Jordan man Araba nyaka Kinereth mochopo dho Nam mar Araba (ma tiende ni Nam Chumbi), man e bwo gode mag Pisga.

18 Şi v-am poruncit în timpul acela, spunând: DOMNUL Dumnezeul vostru v-a dat ţara aceasta ca să o stăpâniţi; să treceţi înarmaţi înaintea fraţilor voştri, copiii lui Israel, toţi care sunt potriviţi pentru război.

E kindeno ne amiyou chik kawacho niya, “Jehova Nyasaye ma Nyasachu osemiyou pinyni mondo ukaw, to jolwenju duto machwo motegno moikore ne lweny nyaka kadh dhi loka e nyim oweteu ma jo-Israel.

19 Dar soţiile voastre şi micuţii voştri şi vitele voastre, (fiindcă ştiu că aveţi multe vite), să rămână în cetăţile voastre pe care vi le-am dat;

Makmana mondeu, nyithindu kod jambu (angʼeyo ni un gi jamni mangʼeny), mondo odag e dalane ma asemiyou,

20 Până când DOMNUL va fi dat odihnă fraţilor voştri, ca şi vouă, şi până când vor stăpâni şi ei ţara pe care le-a dat-o DOMNUL Dumnezeul vostru dincolo de Iordan; şi apoi să vă întoarceţi fiecare la stăpânirea lui pe care v-am dat-o.

nyaka chop Jehova Nyasaye mi oweteu kwe, mana kaka osemiyou kendo gin bende gikaw piny ma Jehova Nyasaye ma Nyasachu miyou, loka mar Jordan. Bangʼ mano ngʼato ka ngʼato kuomu odogi kare ma asemiye kaka girkeni.”

21 Şi am poruncit lui Iosua în timpul acela, spunând: Ochii tăi au văzut tot ce DOMNUL Dumnezeul vostru a făcut acestor doi împăraţi, astfel va face DOMNUL tuturor împărăţiilor prin care treci.

E kindeno ne achiko kawachone Joshua niya, “Iseneno gi wangʼi gik ma Jehova Nyasaye ma Nyasachi osetimo ni ruodhi ariyogi. Jehova Nyasaye biro timo mana machal kamano ne pinjeruodhi duto kuma udhiyoeno.

22 Să nu vă temeţi de ei, pentru că DOMNUL Dumnezeul vostru va lupta pentru voi.

Kik uluorgi; nikech Jehova Nyasaye ma Nyasachu owuon nokednu.”

23 Şi am implorat pe DOMNUL în acel timp, spunând:

E kindeno ne akwayo Jehova Nyasaye niya,

24 Doamne Dumnezeule, tu ai început să arăţi servitorului tău măreţia ta şi mâna ta cea tare, pentru că ce Dumnezeu este în cer sau pe pământ care să poată face conform cu lucrările tale şi conform puterii tale?

“Yaye Jehova Nyasaye Manyalo Gik Moko Duto, isechako nyiso jatichni badi mar loch kod tekoni maduongʼ. Nimar en nyasaye mane manie piny kata e polo manyalo timo gik marateke kaka misetimo?

25 Lasă-mă, te rog, să trec şi să văd ţara cea bună care este dincolo de Iordan, acel munte frumos şi Libanul.

We angʼadi adhi ane piny maber loka Jordan piny gode kod Lebanon.”

26 Dar DOMNUL era furios pe mine din cauza voastră şi nu m-a ascultat; şi DOMNUL mi-a spus: Îţi ajunge atât; nu mai vorbi cu mine despre acest lucru.

To nikech un, Jehova Nyasaye ne okecho koda kendo ne ok onyal chiko ite ne wechena. Jehova Nyasaye nowacho niya, “Mano oromo, kik ichak iwuo koda kuom wachno.

27 Urcă-te pe vârful Pisga şi ridică-ţi ochii spre vest şi spre nord şi spre sud şi spre est şi priveşte-o cu ochii tăi, fiindcă nu vei trece acest Iordan.

Dhiyo ewi got Pisga mondo ine piny koa wuok chiengʼ nyaka podho chiengʼ kendo koa nyandwat nyaka milambo. Rang piny gi wengeni owuon, nimar ok iningʼad aora Jordan.

28 Ci porunceşte lui Iosua şi încurajează-l şi întăreşte-l; fiindcă el va trece înaintea acestui popor şi îi va face să moştenească ţara pe care o vei vedea.

Ket Joshua mondo okaw kari kijiwe kendo imiye teko, nimar en ema obiro telo ne jogi koterogi loka cha mondo gikaw piny ma ibiro nenono.”

29 Astfel noi am locuit în valea din dreptul Bet-Peorului.

Omiyo wan ne wadongʼ e bath holo machiegni gi Beth Peor.