Deuteronomul 29

1 Acestea sunt cuvintele legământului, pe care DOMNUL a poruncit lui Moise, ca să îl facă cu copiii lui Israel în ţara Moabului, în afară de legământul pe care l-a făcut cu ei în Horeb.

Pa inge kwanon oakwuk ke wuleang ma LEUM GOD El sapkin nu sel Moses in oakiya yurin mwet Israel in acn Moab. Ma inge nukewa ma in weang wuleang ma LEUM GOD El oakiya inmasrlol ac mwet uh pe Eol Sinai.

2 Şi Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a spus: Aţi văzut tot ce a făcut DOMNUL înaintea ochilor voştri în ţara Egiptului, lui Faraon şi tuturor servitorilor lui şi întregii lui ţări;

Moses el pangoneni mwet Israel nukewa ac fahk nu selos, “Kowos sifacna liye ma LEUM GOD El tuh oru nu sin tokosra lun Egypt, wi mwet fulat lal ac mutunfacl sac nufon.

3 Marile ispite pe care ochii tăi le-au văzut, semnele şi acele mari miracole,

Kowos liye mwe ongoiya lulap, ac mwenmen, ac ma usrnguklana ma LEUM GOD El tuh oru.

4 Totuşi DOMNUL nu v-a dat o inimă să pătrundeţi şi ochi să vedeţi şi urechi să auziţi, până în această zi.

Tusruktu nwe misenge, El tiana lela nu suwos in kalem ke ma kowos sifacna pulakin in moul lowos.

5 Şi v-am condus patruzeci de ani prin pustiu, hainele voastre nu s-au învechit pe voi şi sandaua ta nu s-a învechit pe piciorul tău.

LEUM GOD El pwen kowos fahsr yen mwesis ke yac angngaul, ac nuknuk lowos tia mahi ac fahluk lowos tia musalla.

6 Nu aţi mâncat pâine, nici nu aţi băut vin sau băutură tare, ca să cunoaşteţi că eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.

Wangin bread kowos in kang, ac wangin pac wain ku mwe nim ku kowos in nim, tusruktu LEUM GOD El asot mwe enenu lowos, in luti kowos lah El God lowos.

7 Şi când aţi ajuns la acest loc, Sihon, împăratul Hesbonului, şi Og, împăratul Basanului, au ieşit împotriva noastră la bătălie şi noi i-am lovit,

Na ke kut sun acn se inge, Tokosra Sihon lun Heshbon ac Tokosra Og lun Bashan, eltal ilme in mweun lain kut. Tusruktu kut kutangulosla,

8 Şi le-am luat ţara şi am dat-o ca moştenire rubeniţilor şi gadiţilor şi la jumătate din tribul lui Manase.

ac sruokya acn selos, ac kitalik inmasrlon sruf lal Reuben ac sruf lal Gad, ac tafu sruf lal Manasseh.

9 Păziţi de aceea cuvintele acestui legământ şi împliniţi-le, ca să prosperaţi în tot ce faceţi.

Kowos in oaru in akos oakwuk nukewa ke wuleang se inge, tuh kowos fah ku in kapkapak in ma nukewa kowos oru.

10 Voi staţi în picioare astăzi cu toţii înaintea DOMNULUI Dumnezeul vostru, căpeteniile triburilor voastre, bătrânii voştri şi administratorii voştri, toţi bărbaţii lui Israel,

“Misenge kowos nukewa tu ye mutun LEUM GOD lowos — mwet leum lowos ac mwet kol lowos, mukul,

11 Micuţii voştri, soţiile voastre şi străinul tău care este în mijlocul taberei tale, de la tăietorul lemnului tău până la aducătorul apei tale,

mutan, tulik, ac mwetsac su muta inmasrlowos ac ti etong ac ut kof lowos.

12 Ca să intri în legământ cu DOMNUL Dumnezeul tău şi în jurământul său, pe care DOMNUL Dumnezeul tău îl face cu tine astăzi,

Kowos tukeni misenge ac akola in akfahsrye wuleang se inge ma LEUM GOD lowos El oakiya inmasrlol ac kowos. Ac kowos in akfalye ip kunowos kac,

13 Ca să te întemeieze astăzi ca popor al său şi să îţi fie Dumnezeu, precum ţi-a spus şi precum a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob.

tuh LEUM GOD Elan ku in akpwayeye lah kowos mwet lal, ac El God lowos, oana ke El wulela nu suwos ac nu sin papa matu tomowos — Abraham, Isaac, ac Jacob.

14 Şi nu numai cu voi fac acest legământ şi acest jurământ;

Tia kowos mukena pa LEUM GOD El oru wuleang se inge yoro, wi ma eneneyuk in karinginyuk kac.

15 Ci cu acela care stă în picioare aici astăzi cu noi înaintea DOMNULUI Dumnezeul nostru şi de asemenea cu cel care nu este astăzi aici, cu noi,

El oru nu sesr nukewa su tu ye mutal misenge, ac oayapa yurin fwilin tulik natusr su soenna isusla.

16 (Pentru că ştiţi cum am locuit noi în ţara Egiptului; şi cum am trecut prin mijlocul naţiunilor printre care aţi trecut;

“Kowos esam na ouiyen moul lowos in facl Egypt, oayapa luman fahsru lowos fin acn lun mutunfacl saya.

17 Şi aţi văzut urâciunile lor şi idolii lor, lemn şi piatră, argint şi aur, care erau printre ei),

Kowos tuh liye ma sruloala lalos ma orekla ke sak, eot, silver, ac gold, su ma inge ma srungayuk.

18 Ca nu cumva să fie între voi vreun bărbat, sau femeie sau familie sau trib, a cărui inimă să se întoarcă astăzi de la DOMNUL Dumnezeul nostru, ca să meargă şi să servească dumnezeilor acestor naţiuni, ca nu cumva să fie între voi o rădăcină care aduce fiere şi pelin;

Liyaung akwoya tuh in wangin mukul, mutan, sou, ku sruf ma tu inse inge misenge, fah forla liki LEUM GOD lasr in wi alu nu sin god lun mutunfacl saya. Fin ouinge, na ac oana soko okan sak ma kapak tuh mwen ac pwasin fahko kac.

19 Şi să se întâmple, când aude cuvintele acestui blestem, să se binecuvânteze singur în inima sa, spunând: Voi avea pace, deşi umblu în imaginaţia inimii mele, ca să adaug beţia la sete;

Liyaung akwoya tuh in wangin sie mwet su lohng oakwuk na oa inge, su sifacna nunku mu ma nukewa fah wo nu sel el finne likkeke ac oru lungse lal sifacna. Fin sie suwos oru ouinge, na mwet nukewa ac kunausyukla — mwet wo ac mwet koluk oana sie.

20 DOMNUL nu îl va scuti, ci furia DOMNULUI şi gelozia lui vor fumega împotriva acelui bărbat şi vor veni peste el toate blestemele care sunt scrise în cartea aceasta şi DOMNUL îi va şterge numele de sub cer.

LEUM GOD El ac tia nunak munas nu sin sie mwet ouinge. Kasrkusrak lulap lun LEUM GOD ac fah tayak lainul, ac mwe selnga nukewa in book se inge ac fah oan facl nwe ke LEUM GOD El kunausella.

21 Şi DOMNUL îl va separa ca rău dintre toate triburile lui Israel, conform cu toate blestemele legământului care sunt scrise în cartea aceasta a legii,

LEUM GOD El ac oru tuh mwet se inge in oana sie mwe srikasrak ye mutun sruf Israel nukewa, ac El fah sang mwe ongoiya nu facl, fal nu ke selnga nukewa ma takinyukla ke wuleang se ma simla in book in ma sap lun LEUM GOD.

22 Astfel încât generaţia care va veni din copiii voştri, care se va ridica după voi şi străinul care va veni dintr-o ţară îndepărtată, vor spune când vor vedea plăgile ţării acesteia şi bolile pe care DOMNUL le-a pus pe ea;

“In pacl fahsru, fwilin tulik nutuwos ac mwetsac liki acn loessula fah liye mwe lokoalok ac mwe keok ma LEUM GOD El ac supwama nu fin acn suwos.

23 Şi că toată ţara ei este pucioasă şi sare, arzând, că nu este semănată, nici nu rodeşte, nici nu creşte vreo iarbă în ea, ca dărâmarea Sodomei şi Gomorei, Admei şi Ţeboimului, pe care le-a dărâmat DOMNUL în furia sa şi în mânia sa,

Ima nukewa ac fah mwelalla, afyufla ke sulfur ac sohl. Wangin ma ac yukwiyuk fac — finne mah, ac fah tia pac ku in kap we. Facl suwos ac fah oana siti lun Sodom, Gomorrah, Admah ac Zeboiim, ma LEUM GOD El kunausla ke El tuh arulana tayak ke kasrkusrak.

24 Chiar toate naţiunile vor spune: Pentru ce a făcut astfel DOMNUL acestei ţări? Ce înseamnă dogoarea acestei mari furii?

Na faclu nufon ac fah siyuk, ‘Efu LEUM GOD El ku oru ouinge nu ke facl selos? Mea se sripauk kasrkusrak lulap lal uh?’

25 Atunci ei vor spune: Pentru că au părăsit legământul DOMNULUI Dumnezeul părinţilor lor, pe care l-a făcut cu ei când i-a scos din ţara Egiptului,

Na pa inge top nu kac uh: ‘Ke sripen mwet lun LEUM GOD elos tia liyaung wulela ma elos tuh oru yurin God lun papa matu tumalos ke El usalosme liki facl Egypt.

26 Fiindcă au mers şi au servit altor dumnezei şi li s-au închinat, dumnezei pe care ei nu i-au cunoscut şi el nu li i-a dat,

Elos kulansupu god saya ma elos soenna alu nu kac meet, ma su LEUM GOD El tia lela elos in alu nu kac.

27 Şi mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva acestei ţări, ca să aducă asupra ei toate blestemele care sunt scrise în această carte,

Na pa LEUM GOD El kasrkusrakak sin mwet lal uh, ac use mwe selnga nukewa simla in book se inge nu fin facl selos.

28 Şi DOMNUL i-a dezrădăcinat din ţara lor în furie şi în mânie şi cu mare indignare şi i-a aruncat într-o altă ţară, ca în ziua aceasta.

LEUM GOD El foloyak, na ke kasrkusrak lulap lal El fusulosyak liki acn selos ac siselosla nu in sie acn sac, ac elos oasr we nwe misenge.’

29 Lucrurile tainice aparţin DOMNULUI Dumnezeul nostru, dar cele revelate ne aparţin nouă şi copiilor noştri pentru totdeauna, ca să împlinim toate cuvintele acestei legi.

“Oasr kutu ma su LEUM GOD lasr El sruokya tuh in ma lukma; tusruktu El akkalemye Ma Sap lal, na kut, ac fwilin tulik natusr uh, enenu in akos nwe tok.