Deuteronomul 28
1 Şi se va întâmpla, dacă vei da ascultare cu atenţie vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, luând seama să împlineşti toate poruncile lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, că DOMNUL Dumnezeul tău te va înălţa mai presus de toate naţiunile pământului,
Ako dobro uzaslušaš glas Gospoda Boga svojega držeæi i tvoreæi sve zapovijesti njegove, koje ti ja danas zapovijedam, uzvisiæe te Gospod Bog tvoj više svijeh naroda na zemlji.
2 Şi toate aceste binecuvântări vor veni peste tine şi te vor ajunge, dacă vei da ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău.
I doæi æe na te svi ovi blagoslovi, i steæi æe ti se, ako uzaslušaš glas Gospoda Boga svojega.
3 Binecuvântat vei fi în cetate şi binecuvântat vei fi în câmp.
Blagosloven æeš biti u gradu, i blagosloven æeš biti u polju,
4 Binecuvântat va fi rodul trupului tău şi rodul pământului tău şi rodul vitelor tale, fătul vacilor tale şi turmele oilor tale.
Blagosloven æe biti plod utrobe tvoje, i plod zemlje tvoje i plod stoke tvoje, mlad goveda tvojih i stada ovaca tvojih.
5 Binecuvântat va fi coşul tău şi covata ta.
Blagoslovena æe biti kotarica tvoja i naæve tvoje.
6 Binecuvântat vei fi când intri şi binecuvântat vei fi când ieşi.
Blagosloven æeš biti kad dolaziš i blagosloven æeš biti kad polaziš.
7 DOMNUL va face pe duşmanii tăi, care se ridică împotriva ta, să fie bătuţi înaintea feţei tale; ei vor ieşi împotriva ta pe o cale şi vor fugi dinaintea ta pe şapte căi.
Daæe ti Gospod neprijatelje tvoje koji ustanu na te da ih biješ; jednijem æe putem doæi na te, a na sedam æe putova bježati od tebe.
8 DOMNUL va porunci binecuvântare asupra ta în depozitele tale şi pe tot ce îţi vei pune mâna; şi te va binecuvânta în ţara pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
Gospod æe poslati blagoslov da bude s tobom u žitnicama tvojim i u svemu za što se prihvatiš rukom svojom, i blagosloviæe te u zemlji koju ti daje Gospod Bog tvoj.
9 DOMNUL te va întemeia ca popor sfânt pentru el, precum ţi-a jurat, dacă vei păzi poruncile DOMNULUI Dumnezeul tău şi vei umbla în căile lui.
Postaviæe te Gospod da mu budeš narod svet, kao što ti se zakleo, ako uzdržiš zapovijesti Gospoda Boga svojega i uzideš putovima njegovijem.
10 Şi toate popoarele pământului vor vedea că eşti numit după numele DOMNULUI şi se vor teme de tine.
I vidjeæe svi narodi na zemlji da se ime Gospodnje priziva na tebe, i bojaæe se tebe.
11 Şi DOMNUL te va face abundent în bunătăţi, în rodul trupului tău şi în rodul vitelor tale şi în rodul pământului tău, în ţara pe care DOMNUL a jurat părinţilor tăi să ţi-o dea.
I uèiniæe Gospod da si obilan svakim dobrom, plodom utrobe svoje i plodom stoke svoje i plodom zemlje svoje na zemlji za koju se zakleo Gospod ocima tvojim da æe ti je dati.
12 DOMNUL îţi va deschide tezaurul său bun, cerul să dea ploaie ţării tale la timpul ei şi să binecuvânteze toată lucrarea mâinii tale, şi vei da cu împrumut multor naţiuni, dar tu nu vei lua cu împrumut.
Otvoriæe ti Gospod dobru riznicu svoju, nebo, da da dažd zemlji tvojoj na vrijeme, i blagosloviæe svako djelo ruku tvojih, te æeš davati u zajam mnogim narodima, a sam neæeš uzimati u zajam.
13 Şi DOMNUL te va face capul şi nu coada, şi vei fi numai deasupra şi nu vei fi dedesubt, dacă dai ascultare poruncilor DOMNULUI Dumnezeul tău, pe care ţi le poruncesc astăzi să iei seama şi să le împlineşti,
I uèiniæe te Gospod Bog tvoj da si glava a ne rep, i biæeš samo gore a neæeš biti dolje, ako uzaslušaš zapovijesti Gospoda Boga svojega, koje ti danas ja zapovijedam, da ih držiš i tvoriš,
14 Şi să nu te abaţi nici la dreapta nici la stânga, de la niciunul dintre cuvintele pe care ţi le poruncesc astăzi, ca să mergi după alţi dumnezei să le serveşti.
I ne otstupiš ni od jedne rijeèi koju vam danas ja zapovijedam, ni nadesno ni nalijevo, pristajuæi za drugim bogovima da im služiš.
15 Dar se va întâmpla, dacă nu vei da ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să iei seama şi să împlineşti toate poruncile lui şi statutele lui, pe care ţi le poruncesc astăzi, că toate blestemele acestea vor veni peste tine şi te vor ajunge.
Ali ako ne uzaslušaš glasa Gospoda Boga svojega da držiš i tvoriš sve zapovijesti njegove i uredbe njegove, koje ti ja danas zapovijedam, doæi æe na tebe sve ove kletve i stignuæe te.
16 Blestemat vei fi în cetate şi blestemat în câmp.
Proklet æeš biti u gradu, i proklet æeš biti u polju.
17 Blestemat va fi coşul tău şi blestemată covata ta.
Prokleta æe biti kotarica tvoja i naæve tvoje.
18 Blestemat va fi rodul trupului tău şi rodul ţării tale, fătul vacilor tale şi turmele oilor tale.
Proklet æe biti plod utrobe tvoje i plod zemlje tvoje, mlad goveda tvojih i stada ovaca tvojih.
19 Blestemat vei fi când intri şi blestemat când ieşi.
Proklet æeš biti kad dolaziš, i proklet æeš biti kad polaziš.
20 DOMNUL va trimite peste tine blestem, chinuire şi mustrare, peste orice îţi vei pune mâna să faci, până când vei fi nimicit şi până când vei pieri repede, din cauza stricăciunii faptelor tale, prin care m-ai părăsit.
Poslaæe Gospod na tebe kletvu, rasap i pogibao u svemu za što se prihvatiš rukom svojom i što uzradiš, dokle se ne zatreš i propadneš na preèac za zla djela svoja kojima si me odustavio.
21 DOMNUL va face ciuma să se lipească de tine, până când te va nimici din ţara în care intri să o stăpâneşti.
Uèiniæe Gospod Bog tvoj da se prilijepi za te pomor, dokle te ne istrijebi sa zemlje u koju ideš da je naslijediš.
22 DOMNUL te va lovi cu mistuire şi cu febră şi cu inflamare şi cu arsură puternică şi cu sabie şi cu tăciune în grâu şi cu mană; şi ele te vor urmări până vei pieri.
Udariæe te Gospod suhom bolešæu i vruæicom, i groznicom i žegom i maèem, i sušom i medljikom, koje æe te goniti dokle ne propadneš.
23 Şi cerul tău care este deasupra capului tău va fi aramă, şi pământul care este sub tine, fier.
A nebo nad glavom tvojom biæe od mjedi a zemlja pod tobom od gvožða.
24 DOMNUL va face ploaia peste ţara ta, pulbere şi praf, ele vor coborî din cer asupra ta, până când vei fi nimicit.
Uèiniæe Gospod da dažd zemlji tvojoj bude prah i pepeo, koji æe padati s neba na te, dokle se ne istrijebiš.
25 DOMNUL va face să fii bătut înaintea duşmanilor tăi, vei ieşi împotriva lor pe o cale şi vei fugi dinaintea lor pe şapte căi şi vei fi alungat în toate împărăţiile pământului.
Daæe te Gospod Bog tvoj neprijateljima tvojim da te biju; jednijem æeš putem izaæi na njih, a na sedam æeš putova bježati od njih, i potucaæeš se po svijem carstvima na zemlji.
26 Şi trupul tău mort va fi hrană pentru toate păsările cerului şi fiarele pământului şi nimeni nu le va speria.
I mrtvo tijelo tvoje biæe hrana svijem pticama nebeskim i zvijerju zemaljskom, niti æe biti ko da ih poplaši.
27 DOMNUL te va lovi cu ulcerele Egiptului şi cu tumori şi cu crustă şi cu pecingine, de care nu te poţi vindeca.
Udariæe te Gospod prištevima Misirskim i šuljevima i šugom i krastama, da se neæeš moæi iscijeliti.
28 DOMNUL te va lovi cu nebunie şi cu orbire şi cu înmărmurire a inimii,
Udariæe te Gospod ludilom i šljepotom i bjesnilom.
29 Şi vei bâjbâi în miezul zilei, precum bâjbâie orbul în întuneric, şi nu vei prospera în căile tale şi vei fi mereu oprimat şi prădat în toate zilele, şi nimeni nu te va salva.
I pipaæeš u podne, kao što pipa slijepac po mraku, niti æeš imati napretka na putovima svojim; i èiniæe ti se krivo i otimaæe se od tebe jednako, i neæe biti nikoga da ti pomože.
30 Te vei logodi cu o femeie şi un alt bărbat se va culca cu ea, vei zidi o casă şi nu vei locui în ea, vei sădi o vie şi nu vei aduna strugurii din ea.
Oženiæeš se, a drugi æe spavati sa tvojom ženom; sazidaæeš kuæu, a neæeš sjedjeti u njoj; posadiæeš vinograd, a neæeš ga brati.
31 Boul tău va fi înjunghiat înaintea ochilor tăi şi nu vei mânca din el, măgarul tău va fi luat dinaintea feţei tale cu violenţă şi nu îţi va fi înapoiat; oile tale vor fi date duşmanilor tăi şi nu vei avea pe nimeni ca să le salveze.
Vo tvoj klaæe se na tvoje oèi, a ti ga neæeš jesti; magarac tvoj oteæe se pred tobom, i neæe ti se vratiti; ovce tvoje daæe se neprijatelju tvojemu, i neæe biti nikoga da ti pomože.
32 Fiii tăi şi fiicele tale vor fi daţi altui popor şi ochii tăi vor privi şi se vor topi de dor după ei toată ziua şi nu va fi nicio putere în mâna ta.
Sinovi tvoji i kæeri tvoje daæe se drugomu narodu, a oèi æe tvoje gledati i kapaæe jednako za njima, a neæe biti snage u ruci tvojoj.
33 O naţiune, pe care nu o cunoşti, va mânca rodul ţării tale şi toate muncile tale; şi vei fi doar oprimat şi zdrobit întotdeauna;
Rod zemlje tvoje i svu muku tvoju izješæe narod, kojega ne znaš, i èiniæe ti krivo i gaziæe te jednako.
34 Astfel că vei înnebuni la priveliştea pe care ochii tăi o vor vedea.
I poludjeæeš od onoga što æeš gledati svojim oèima.
35 DOMNUL te va lovi la genunchi şi la picioare, de la talpa piciorului tău până în creştetul capului tău, cu un ulcer rău care nu poate fi vindecat.
Udariæe te Gospod prištem zlim u koljenima i na golijenima, da se neæeš moæi iscijeliti, od stopala noge tvoje do tjemena.
36 DOMNUL te va duce pe tine şi pe împăratul tău, pe care îl vei pune peste tine, la o naţiune pe care nu ai cunoscut-o nici tu nici părinţii tăi şi acolo vei servi altor dumnezei, lemn şi piatră.
Odvešæe Gospod tebe i cara tvojega, kojega postaviš nad sobom, u narod kojega nijesi znao ti ni stari tvoji, i ondje æeš služiti drugim bogovima, drvetu i kamenu.
37 Şi vei deveni o înmărmurire, un proverb şi o zicătoare, între toate naţiunile unde te va conduce DOMNUL.
I biæeš èudo i prièa i potsmijeh svijem narodima, u koje te odvede Gospod.
38 Vei duce multă sămânţă la câmp şi vei strânge puţin, pentru că o va mistui lăcusta.
Mnogo æeš sjemena iznijeti u polje, a malo æeš sabrati, jer æe ga izjesti skakavci.
39 Vei sădi vii şi le vei lucra, dar nu vei bea nici din vin, nici nu vei strânge strugurii, pentru că viermii îi vor mânca.
Vinograde æeš saditi i radiæeš ih, a neæeš piti vina niti æeš ih brati, jer æe izjesti crvi.
40 Vei avea măslini în toate ţinuturile tale, dar nu te vei unge cu untdelemn, pentru că măslinul tău îşi va lepăda rodul său.
Imaæeš maslina po svijem krajevima svojim, ali se neæeš uljem namazati, jer æe opasti masline tvoje.
41 Vei naşte fii şi fiice, dar nu te vei bucura de ei, pentru că vor merge în captivitate.
Rodiæeš sinove i kæeri, ali neæe biti tvoji; jer æe otiæi u ropstvo.
42 Lăcusta va mistui toţi copacii tăi şi rodul ţării tale.
Sve voæe tvoje i rod zemlje tvoje izješæe bube.
43 Străinul care este la tine se va înălţa peste tine foarte sus; şi tu vei coborî foarte jos.
Stranac koji je kod tebe popeæe se nada te visoko, a ti æeš siæi dolje veoma nisko.
44 El îţi va împrumuta şi tu nu îi vei împrumuta, el va fi capul, iar tu vei fi coada.
On æe ti davati u zajam, a ti neæeš njemu davati u zajam; on æe postati glava, a ti æeš postati rep.
45 Mai mult, toate aceste blesteme vor veni peste tine şi te vor urmări şi te vor ajunge, până vei fi nimicit, pentru că nu ai dat ascultare vocii DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să păzeşti poruncile lui şi statutele lui, pe care ţi le-a poruncit.
I doæi æe na te sve ove kletve i goniæe te i stizaæe te, dokle se ne istrijebiš, jer nijesi slušao glasa Gospoda Boga svojega i držao zapovijesti njegove i uredbe njegove, koje ti je zapovjedio.
46 Şi ele vor fi peste tine şi peste sămânţa ta pentru totdeauna, ca un semn şi ca o minune.
I one æe biti znak i èudo na tebi i na sjemenu tvojemu dovijeka.
47 Pentru că nu ai servit DOMNULUI Dumnezeul tău cu bucurie şi cu veselie a inimii, pentru abundenţa în toate;
Jer nijesi služio Bogu svojemu radosna i vesela srca u svakom obilju.
48 De aceea vei servi pe duşmanii tăi, pe care îi va trimite DOMNUL împotriva ta, în foame şi în sete şi în goliciune şi în lipsă de toate, şi el va pune un jug de fier pe grumazul tău, până te va nimici.
I služiæeš neprijatelju svojemu, kojega æe Gospod poslati na tebe, u gladi i u žeði, u golotinji i u svakoj oskudici; i metnuæe ti gvozden jaram na vrat, dokle te ne satre.
49 DOMNUL va aduce împotriva ta o naţiune de departe, de la marginea pământului, precum zboară acvila; o naţiune a cărei limbă nu o vei înţelege;
Podignuæe Gospod na tebe narod iz daleka, s kraja zemlje, koji æe doletjeti kao orao, narod, kojemu jezika neæeš razumjeti,
50 O naţiune aspră la înfăţişare, care nu se uită la faţa bătrânilor, nici nu arată favoare tânărului,
Narod bezdušan, koji neæe mariti za starca niti æe djeteta žaliti.
51 Şi va mânca rodul vitelor tale şi rodul ţării tale, până vei fi nimicit, care nu îţi va lăsa nici grâu, nici vin, nici untdelemn, nici fătul vacilor tale, nici turmele oilor tale, până te va nimici.
I izješæe plod stoke tvoje i plod zemlje tvoje, dokle se ne istrijebiš; i neæe ti ostaviti ništa, ni žita ni vina ni ulja, ni ploda goveda tvojih ni stada ovaca tvojih, dokle te ne zatre.
52 Şi te va asedia în toate porţile tale în toată ţara ta, până se vor prăbuşi zidurile tale înalte şi întărite, în care te-ai încrezut; şi te va asedia în toate porţile tale în toată ţara ta, pe care ţi-a dat-o DOMNUL Dumnezeul tău.
I stegnuæe te po svijem mjestima tvojim, dokle ne popadaju zidovi tvoji visoki i tvrdi, u koje se uzdaš, po svoj zemlji tvojoj; stegnuæe te po svijem mjestima tvojim, po svoj zemlji tvojoj, koju ti da Gospod Bog tvoj;
53 Şi, în asediul şi în strâmtorarea cu care te vor chinui duşmanii tăi, vei mânca rodul propriului tău trup, carnea fiilor tăi şi a fiicelor tale pe care ţi-i va da DOMNUL Dumnezeul tău,
Te æeš u tjeskobi i u nevolji kojom æe ti pritužiti neprijatelji tvoji jesti plod utrobe svoje, meso od sinova svojih i od kæeri svojih, koje ti da Gospod Bog tvoj.
54 Astfel încât ochiul bărbatului plăpând şi foarte delicat printre voi, va fi rău faţă de fratele său şi faţă de soţia sânului său şi faţă de rămăşiţa copiilor săi, pe care îi va lăsa,
Èovjek koji je bio mek i vrlo nježan meðu vama prozliæe se prema bratu svojemu i prema miloj ženi svojoj i prema ostalijem sinovima, koji mu ostanu,
55 Astfel încât nu va da niciunuia dintre ei din carnea copiilor săi, pe care o va mânca el, pentru că nu i-a rămas nimic în asediul şi în strâmtorarea cu care te vor chinui duşmanii tăi, în toate porţile tale.
Te neæe dati nikome izmeðu njih mesa od sinova svojih koje æe jesti, jer neæe imati ništa drugo u nevolji i tjeskobi, kojom æe ti pritužiti neprijatelj tvoj po svijem mjestima tvojim.
56 Femeia plăpândă şi delicată dintre voi, care nu ar fi cutezat să pună talpa piciorului ei pe pământ, din delicateţe şi sensibilitate, ochiul ei va fi rău faţă de soţul sânului ei şi faţă de fiul ei şi faţă de fiica ei,
Žena koja je bila meka i vrlo nježna meðu vama, koja od mekote i nježnosti nije bila navikla stajati nogom svojom na zemlju, prozliæe se prema milome mužu svom i prema sinu svom i prema kæeri svojoj,
57 Şi faţă de fătul ei, care iese dintre picioarele ei, şi faţă de copiii ei, pe care îi va naşte, pentru că în lipsă de toate îi va mânca în ascuns, în asediul şi în strâmtorarea cu care te va chinui dușmanul tău în porţile tale.
I posteljici, koja izide izmeðu nogu njezinijeh, i djeci koju rodi; jer æe ih jesti krišom u oskudici svakoj od nevolje i od tjeskobe, kojom æe ti pritužiti neprijatelj tvoj po svijem mjestima tvojim.
58 Dacă nu vei lua seama să împlineşti toate cuvintele acestei legi, care sunt scrise în această carte, ca să te temi de numele acesta glorios şi înspăimântător, DOMNUL DUMNEZEUL TĂU,
Ako ne uzdržiš i ne ustvoriš sve rijeèi ovoga zakona, koje su napisane u ovoj knjizi, ne bojeæi se slavnoga i strašnoga imena Gospoda Boga svojega,
59 Atunci DOMNUL va face îngrozitoare plăgile tale şi plăgile seminţei tale, plăgi mari şi îndelungate, cu boli rele şi îndelungate.
Pustiæe Gospod na tebe i na sjeme tvoje zla èudesna, velika i duga, bolesti ljute i duge.
60 Mai mult, el va aduce asupra ta toate bolile Egiptului, de care te-ai temut; şi ele se vor lipi de tine.
I obratiæe na tebe sve pomore Misirske, od kojih si se plašio, i prilijepiæe se za tebe.
61 De asemenea, fiecare boală şi fiecare plagă, care nu este scrisă în cartea acestei legi, pe ele DOMNUL le va aduce asupra ta, până vei fi nimicit.
I sve bolesti i sva zla, koja nijesu zapisana u knjizi ovoga zakona, pustiæe Gospod na tebe, dokle se ne istrijebiš.
62 Şi veţi fi lăsaţi puţini la număr, deşi eraţi mulţi ca stelele cerului, pentru că ai refuzat să asculţi de vocea DOMNULUI Dumnezeul tău.
I ostaæe vas malo, a preðe vas bijaše mnogo kao zvijezda nebeskih; jer nijesi slušao glasa Gospoda Boga svojega.
63 Şi se va întâmpla, precum DOMNUL s-a bucurat de voi să vă facă bine şi să vă înmulţească, tot astfel DOMNUL se va bucura de voi să vă nimicească şi să vă facă de nimic; şi veţi fi smulşi din ţara în care intri ca să o stăpâneşti.
I kao što vam se Gospod radovao dobro vam èineæi i množeæi vas, tako æe vam se Gospod radovati zatiruæi vas i istrebljujuæi vas; i nestaæe vas sa zemlje u koju idete da je naslijedite.
64 Şi DOMNUL te va împrăştia printre toate popoarele, de la o margine a pământului până la cealaltă; şi acolo vei servi altor dumnezei, pe care nu i-ai cunoscut, nici tu, nici părinţii tăi, lemn şi piatră.
I rasijaæe te Gospod po svima narodima s jednoga kraja zemlje do drugoga, i ondje æeš služiti drugim bogovima, kojih nijesi znao ti ni oci tvoji, drvetu i kamenu.
65 Şi printre aceste naţiuni nu vei avea linişte, nici talpa piciorului tău nu va avea odihnă, ci DOMNUL îţi va da acolo o inimă cutremurată şi ochi care se topesc şi tristeţe a minţii,
Ali u onijem narodima neæeš odahnuti, niti æe se stopalo noge tvoje odmoriti; nego æe ti Gospod dati ondje srce plašljivo, oèi išèiljele i dušu iznemoglu.
66 Şi viaţa ta va atârna în îndoială înaintea ta, şi te vei teme noaptea şi ziua şi nu vei avea siguranţă pentru viaţa ta,
I život æe tvoj biti kao da visi prema tebi, i plašiæeš se noæu i danju, i neæeš biti miran životom svojim.
67 Dimineaţa vei spune: De ar fi seară! Şi seara vei spune: De ar voi Dumnezeu să fie dimineaţă! De teama inimii tale, de care te vei teme, şi de priveliştea, pe care ochii tăi o vor vedea.
Jutrom æeš govoriti: kamo da je veèe! a veèerom æeš govoriti: kamo da je jutro! od straha kojim æe se strašiti srce tvoje, i od onoga što æeš gledati oèima svojima.
68 Şi DOMNUL te va întoarce în Egipt cu corăbii, pe calea despre care ţi-am vorbit: Să nu o mai vezi; şi acolo veţi fi vânduţi duşmanilor voştri ca robi şi roabe şi nimeni nu vă va cumpăra.
I vratiæe te Gospod u Misir na laðama, putem za koji ti rekoh: neæeš ga više vidjeti. I ondje æete se prodavati neprijateljima svojim da budete robovi i robinje, a neæe biti kupca.
