Deuteronomul 24
1 Când un bărbat şi-a luat o soţie şi s-a căsătorit cu ea şi se întâmplă că ea nu găseşte favoare înaintea ochilor lui, pentru că el a găsit în ea ceva necurăţie, să îi scrie o carte de divorţ şi să i-o dea în mână şi să o trimită afară din casa lui.
Hou eno dawa: ma! Dunu da uda lasea be fa: no ea hou amo ganodini wadela: i ba: sea, e da amo uda fadegamusa: dawa: sa. Amasea, e da uda fadegasu meloa dedene ea udama ianu, ea diasuga fisili masa: ne sia: sa.
2 Şi după ce ea a plecat din casa lui, poate să se ducă şi să fie soţia altui bărbat.
Amo uda da eno dunuma fisia,
3 Şi dacă soţul de pe urmă o urăşte şi îi scrie o carte de divorţ şi i-o dă în mână şi o trimite afară din casa lui, sau dacă moare soţul de pe urmă, care şi-a luat-o de soţie,
amasea amo dunu da amo uda amola higabeba: le, e amola uda fadegasu meloa dedene, e masa: ne sia: sa. O amo uda egoa ageyadu da bogosea,
4 Soţul ei cel dintâi, care a trimis-o, nu va mai putea să o ia ca să îi fie din nou soţie, după ce ea s-a pângărit, pentru că aceasta este o urâciune înaintea DOMNULUI; şi să nu faci să păcătuiască ţara, pe care DOMNUL Dumnezeul tău ţi-o dă ca moştenire.
amai galea, ea musa: egoa da amo uda bu lamu da sema bagade. Amo uda da ledo hamoi dagoi, e da ba: mu. E da amo uda bu lai ganiaba, Hina Gode da amo hou da wadela: i ba: la: loba. Soge amo dilia Hina Gode da dilima iaha, amo ganodini agoai wadela: i hou hamomu da sema bagade.
5 Când un bărbat a luat de curând o soţie, să nu meargă la război, nici să nu i se poruncească vreo sarcină, ci să fie liber acasă un an şi să îşi înveselească soţia pe care şi-a luat-o.
Dunu da gaheabolo agoane uda lasea, e da gegemusa: masunu o eagene hawa: hamosu hamomu da hamedei. E da ode afae amoga agoai hawa: hamosu mae hamone, udigili hi diasuga ea uda hahawane ouligima: ne esalumu.
6 Niciun om să nu ia garanţie piatra de moară inferioară sau superioară, pentru că el ar lua garanţie viaţa.
Dilia da eno dunuma muni bu lama: ne iasea, e da bu ima: ne ilegemusa: ea goudasu igi amoga e da ea gagoma goudasa, amo mae lama. Bai agoai hamosea, dilia da ea sosogo fi ilia ha: i manu logo wadela: mu.
7 Dacă un om este găsit furând pe vreunul dintre fraţii săi dintre copiii lui Israel şi face comerţ cu el, sau îl vinde, atunci hoţul acela să moară; şi să îndepărtezi răul din mijlocul tău.
Nowa dunu da gasawane ea na: iyado Isala: ili dunu afugili, udigili hawa: hamomusa: logesea, amo dunu medole legema. Agoai wadela: i hou fadegama.
8 Ia aminte la rana leprei, să iei seama şi să faci tot ce te învaţă preoţii, leviţii, precum le-am poruncit, astfel să ţineţi şi să faceţi.
Dilia da gadofo olo (lebolosi) amo madelasea, dawa: ma! Dilia gobele salasu dunu ilia olelesu defele hamoma. Na da ilima olelei defele amoma fa: no bobogemu.
9 Aminteşte-ţi ce a făcut DOMNUL Dumnezeul tău lui Miriam pe cale, după ce aţi ieşit din Egipt.
Dilia da Idibidi yolesili, logoga ahoanoba, dilia Hina Gode da Milia: me ema hamoi amo bu dawa: ma.
10 Când împrumuţi ceva fratelui tău, să nu intri în casa lui să îi iei garanţia.
Di da dunu enoma muni bu lama: ne iasea, amola e bu ima: ne ilegemusa: dima abula imunu galea, amo lamusa: ea diasu ganodini mae golili sa: ima.
11 Să stai afară şi omul căruia i-ai împrumutat să îţi aducă garanţia afară.
Be gadili ouesalu, e da dima amo abula gaguli misa: ne ouesaloma.
12 Şi dacă omul este sărac, să nu te culci cu garanţia lui.
E da hame gagui dunu esalea, amo abula gasi ganodini mae gagulaligima.
13 În orice caz să îi înapoiezi garanţia la apusul soarelui, ca să doarmă în haina lui şi să te binecuvânteze şi aceasta îţi va fi dreptate înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău.
Be daeya huluane amo abula e golamusa: figima: ne, ema bu ima. Amasea, e da dima nodomu amola Gode da di hahawane ba: mu.
14 Să nu oprimi un servitor angajat, sărac şi nevoiaş, dintre fraţii tăi sau dintre străinii tăi, care sunt în ţara ta, înăuntrul porţilor tale.
Hame gagui Isala: ili dunu o ga fi dunu dilia moilaiya esala, ilima ogogole mae hamoma.
15 La ziua lui să îi dai plata şi să nu apună soarele peste ea, pentru că este sărac şi îşi pune inima lui în aceasta, ca nu cumva să strige împotriva ta către DOMNUL şi să îţi fie păcat.
Eso huluane, eso da hame dasea, amo ea eso bidi ema ima. E da muni lamu dawa: beba: le, amola ha: i manu amola eno liligi muniga lamu gogoleiba: le, ima. Be ema hame iasea, e da Gode da dima se ima: ne, Godema wemu. Amola di da wadela: i hou hamoi dagoi ba: mu.
16 Părinţii să nu fie ucişi pentru copii, nici copiii să nu fie ucişi pentru părinţi, fiecare om să fie dat morţii pentru propriul său păcat.
Mano da wadela: i hou hamobeba: le, eda mae medole legema. Amola eda wadela: i hou hamobeba: le, mano mae medole legema. Dunu huluane hisu hisu da hi wadela: i hou hamoiba: le fawane fofada: ne, medole legema: mu.
17 Să nu pervertești judecata străinului, nici a celui fără tată; nici să nu iei o haină a văduvei ca garanţie,
Dilia ga fi, guluba: mano amola dunu eno huluane ilima moloidafa fofada: su hou defele ouligima. Amola didalo da muni lai amo bu ima: ne ilegemusa: , ea abula mae lama.
18 Ci să îţi aminteşti că ai fost rob în Egipt şi DOMNUL Dumnezeul tău te-a răscumpărat de acolo; de aceea îţi poruncesc să faci acest lucru.
Dawa: ma! Dilia da musa: Idibidi soge ganodini udigili hawa: hamosu dunu esalu. Be dilia Hina Gode da dilia halegale masa: ne, dilia se iasu logo doasi dagoi. Amaiba: le, na da amo hamoma: ne sia: i dilima olelei.
19 Când îţi seceri recolta în câmpul tău şi vei fi uitat un snop în câmp, să nu te întorci să îl iei, să fie pentru străin, pentru cel fără tată şi pentru văduvă, pentru ca DOMNUL Dumnezeul tău să te binecuvânteze în toată lucrarea mâinilor tale.
Dilia da dilia ifabi amo ganodini ha: i manu faisia amola ha: i manu fai fonobahadi hame lai ba: sea, amo lamusa: bu mae hagima. Be ga fi dunu, guluba: mano amola didalo ili lama: ne yolesima. Amasea, dilia Hina Gode da dilia hawa: hamosu huluane hahawane dogolegelewane fidimu.
20 Când îţi baţi măslinul, să nu treci peste ramuri din nou, să fie pentru străin, pentru cel fără tată şi pentru văduvă.
Dilia olife fage faima: ne, ifa amoda fasea, bu eno mae fama. Be olife fage hame fai amo ga fi dunu, guluba: mano amola didalo amo lama: ne yolesima.
21 Când aduni strugurii viei tale, să nu culegi ce rămâne în urma ta, să fie pentru străin, pentru cel fără tată şi pentru văduvă.
Dilia waini sagaiga waini fage faisia, eno yolesi faimusa: bu mae misa. Be hame fai waini fage amo ga fi, guluba: mano amola didalo amo lama: ne yolesima.
22 Şi să îţi aminteşti că ai fost rob în ţara Egiptului, de aceea îţi poruncesc să faci acest lucru.
Dawa: ma! Dilia da musa: Idibidi sogega udigili hawa: hamosu dunu esalu. Amaiba: le, na da amo hamoma: ne sia: i dilima sia: sa.
