Deuteronomul 20
1 Când ieşi la bătălie împotriva duşmanilor tăi şi vezi cai şi care şi un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine.
When thou goest forth to battle against thine enemies, and seest horses, and chariots, [and] a people more than thou, thou shalt not be afraid of them; for Jehovah thy God is with thee, who brought thee up out of the land of Egypt.
2 Şi va fi astfel, când vă veţi fi apropiat de bătălie, preotul să se apropie şi să vorbească poporului.
And it shall be, when ye draw nigh unto the battle, that the priest shall approach and speak unto the people,
3 Şi să le spună: Ascultă, Israele! Astăzi vă apropiaţi de bătălia împotriva duşmanilor voştri, să nu vă slăbească inimile; nu vă temeţi şi nu tremuraţi, nici nu vă înspăimântaţi din cauza lor.
and shall say unto them, Hear, O Israel, ye draw nigh this day unto battle against your enemies: let not your heart faint; fear not, nor tremble, neither be ye affrighted at them;
4 Pentru că DOMNUL Dumnezeul vostru este cel care merge cu voi, ca să lupte pentru voi împotriva duşmanilor voştri să vă salveze.
for Jehovah your God is he that goeth with you, to fight for you against your enemies, to save you.
5 Şi administratorii să vorbească poporului, spunând: Cine este bărbatul care şi-a zidit o casă nouă şi nu a dedicat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o dedice altul.
And the officers shall speak unto the people, saying, What man is there that hath built a new house, and hath not dedicated it? let him go and return to his house, lest he die in the battle, and another man dedicate it.
6 Şi cine este bărbatul care a sădit o vie şi nu a mâncat din ea? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să mănânce altul din ea.
And what man is there that hath planted a vineyard, and hath not used the fruit thereof? let him go and return unto his house, lest he die in the battle, and another man use the fruit thereof.
7 Şi cine este bărbatul care s-a logodit cu o femeie şi nu a luat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o ia altul.
And what man is there that hath betrothed a wife, and hath not taken her? let him go and return unto his house, lest he die in the battle, and another man take her.
8 Şi administratorii să mai vorbească poporului şi să spună: Cine este bărbatul care este fricos şi are inima slabă? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să slăbească şi inima fraţilor săi, ca inima lui.
And the officers shall speak further unto the people, and they shall say, What man is there that is fearful and faint-hearted? let him go and return unto his house, lest his brethren’s heart melt as his heart.
9 Şi va fi astfel, după ce administratorii vor termina de vorbit poporului, că vor pune căpetenii ai armatelor să conducă poporul.
And it shall be, when the officers have made an end of speaking unto the people, that they shall appoint captains of hosts at the head of the people.
10 Când te apropii de o cetate ca să lupţi împotriva ei, să îi oferi pace.
When thou drawest nigh unto a city to fight against it, then proclaim peace unto it.
11 Şi va fi astfel, dacă îţi va da răspuns de pace şi îţi va deschide, atunci să fie astfel, tot poporul care se află în ea să îţi fie tributar şi să îţi servească.
And it shall be, if it make thee answer of peace, and open unto thee, then it shall be, that all the people that are found therein shall become tributary unto thee, and shall serve thee.
12 Şi dacă nu va face pace cu tine, ci se va război împotriva ta, atunci să o asediezi.
And if it will make no peace with thee, but will make war against thee, then thou shalt besiege it:
13 Şi după ce DOMNUL Dumnezeul tău o va fi dat în mâinile tale, să loveşti fiecare parte bărbătească din ea prin ascuţişul sabiei,
and when Jehovah thy God delivereth it into thy hand, thou shalt smite every male thereof with the edge of the sword:
14 Dar pe femei şi pe micuţi şi pe vite şi tot ce este în cetate, toată prada ei, să le iei pentru tine; şi să mănânci prada duşmanilor tăi, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
but the women, and the little ones, and the cattle, and all that is in the city, even all the spoil thereof, shalt thou take for a prey unto thyself; and thou shalt eat the spoil of thine enemies, which Jehovah thy God hath given thee.
15 Astfel să faci tuturor cetăţilor, care sunt foarte departe de tine, care nu sunt dintre cetăţile acestor naţiuni.
Thus shalt thou do unto all the cities which are very far off from thee, which are not of the cities of these nations.
16 Dar din cetăţile acestor popoare, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău ca moştenire, să nu laşi viu nimic ce respiră,
But of the cities of these peoples, that Jehovah thy God giveth thee for an inheritance, thou shalt save alive nothing that breatheth;
17 Ci să îi nimiceşti în întregime: pe hitiţi şi pe amoriţi şi pe canaaniţi şi pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi, precum ţi-a poruncit DOMNUL Dumnezeul tău,
but thou shalt utterly destroy them: the Hittite, and the Amorite, the Canaanite, and the Perizzite, the Hivite, and the Jebusite; as Jehovah thy God hath commanded thee;
18 Ca să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile lor, pe care le-au făcut dumnezeilor lor, şi să păcătuiţi împotriva DOMNULUI Dumnezeul vostru.
that they teach you not to do after all their abominations, which they have done unto their gods; so would ye sin against Jehovah your God.
19 Când vei asedia o cetate mult timp, făcând război împotriva ei ca să o iei, să nu îi distrugi pomii dând cu securea în ei, pentru că poţi să mănânci din ei şi să nu îi retezi (pentru că pomul câmpului este viaţa omului) pentru a-i folosi în asediu,
When thou shalt besiege a city a long time, in making war against it to take it, thou shalt not destroy the trees thereof by wielding an axe against them; for thou mayest eat of them, and thou shalt not cut them down; for is the tree of the field man, that it should be besieged of thee?
20 Numai pomii, pe care îi cunoşti că nu sunt pomi pentru hrană, să îi distrugi şi să îi retezi; şi să ridici întărituri împotriva cetăţii care face război cu tine, până când este cucerită.
Only the trees of which thou knowest that they are not trees for food, thou shalt destroy and cut them down; and thou shalt build bulwarks against the city that maketh war with thee, until it fall.
