Deuteronomul 20
1 Când ieşi la bătălie împotriva duşmanilor tăi şi vezi cai şi care şi un popor mai mare la număr decât tine, să nu te temi de ei, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine.
Na thunkha taengah caem la na cet tih nang lakah aka yet pilnam kah marhang neh leng te na hmu cakhaw Egypt kho lamloh nang aka khuen BOEIPA na Pathen te nang taengla a om dongah amih te rhih boeh.
2 Şi va fi astfel, când vă veţi fi apropiat de bătălie, preotul să se apropie şi să vorbească poporului.
Caemtloek neh na yoei vaengah khaw khosoih loh ha mop van saeh lamtah pilnam taengah ol aka thui la om van saeh.
3 Şi să le spună: Ascultă, Israele! Astăzi vă apropiaţi de bătălia împotriva duşmanilor voştri, să nu vă slăbească inimile; nu vă temeţi şi nu tremuraţi, nici nu vă înspăimântaţi din cauza lor.
Te vaengah amih te, “Israel nang loh hnatun lah. Tihnin kah na thunkha rhoek taengah caemtloek la na mop uh vaengah na thinko phoena sak boeh, rhih uh boeh, tamto uh boeh, amih mikhmuh ah na sarhing uh boeh.
4 Pentru că DOMNUL Dumnezeul vostru este cel care merge cu voi, ca să lupte pentru voi împotriva duşmanilor voştri să vă salveze.
Na thunkha rhoek te nangmih ham aka tloek tih nangmih aka khang ham ni BOEIPA na Pathen loh nangmih taengah a pongpa,” ti nah saeh.
5 Şi administratorii să vorbească poporului, spunând: Cine este bărbatul care şi-a zidit o casă nouă şi nu a dedicat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o dedice altul.
Rhoiboei rhoek long khaw pilnam te voek uh saeh lamtah, “Hlang khat khat loh im thai a sak tih a uum pawt atah cet saeh lamtah amah im la bal saeh. Caemtloek vaengah duek vetih hlang tloe loh vik uum pah ve.
6 Şi cine este bărbatul care a sădit o vie şi nu a mâncat din ea? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să mănânce altul din ea.
Hlang khat khat loh misur a ling tih a uem hlan atah cet saeh lamtah amah im la bal saeh. Caemtloek vaengah duek vetih hlang tloe loh vik uem pah ve.
7 Şi cine este bărbatul care s-a logodit cu o femeie şi nu a luat-o? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să moară în bătălie şi să o ia altul.
Hlang khat khat loh yuu a bae tih a loh hlan atah cet saeh lamtah a im la bal saeh. Caemtloek vaengah duek vetih hlang tloe loh vik loh pah ve,” ti nah saeh.
8 Şi administratorii să mai vorbească poporului şi să spună: Cine este bărbatul care este fricos şi are inima slabă? Să plece şi să se întoarcă acasă, ca nu cumva să slăbească şi inima fraţilor săi, ca inima lui.
Te phoeiah pilnam taengah a thui ham rhoiboei rhoek loh thap uh saeh lamtah, “Hlang khat khat long ni a rhih tih a thinko a mongkawt atah cet saeh lamtah amah im la bal saeh. Te daengah ni anih kah a thinko bangla a manuca rhoek kah a thinko khaw a yut pawt eh?,” ti na uh saeh.
9 Şi va fi astfel, după ce administratorii vor termina de vorbit poporului, că vor pune căpetenii ai armatelor să conducă poporul.
Pilnam taengkah olthui te rhoiboei rhoek loh a khah phoeiah pilnam kah a lu dongah caempuei rhoek kah mangpa te hlah la om saeh.
10 Când te apropii de o cetate ca să lupţi împotriva ei, să îi oferi pace.
Khopuei te na paan tih na vathoh thil vaengah anih te rhoepnah neh tuentah dae.
11 Şi va fi astfel, dacă îţi va da răspuns de pace şi îţi va deschide, atunci să fie astfel, tot poporul care se află în ea să îţi fie tributar şi să îţi servească.
Te vaengah nang te rhoepnah neh n'doo tih nang hamla thohka aka ong a om atah a khuikah m'hmuh pilnam boeih neh saldong khaw nang hamla om saeh lamtah nang taengah thotat uh saeh.
12 Şi dacă nu va face pace cu tine, ci se va război împotriva ta, atunci să o asediezi.
Tedae nang te n'thuung pawt tih nang te caem la m'hmoel atah amah te na dum van ni.
13 Şi după ce DOMNUL Dumnezeul tău o va fi dat în mâinile tale, să loveşti fiecare parte bărbătească din ea prin ascuţişul sabiei,
Te vaengah anih te BOEIPA na Pathen loh na kut dongah han tloeng vetih cunghang ha neh amah tongpaca te boeih na tloek bitni.
14 Dar pe femei şi pe micuţi şi pe vite şi tot ce este în cetate, toată prada ei, să le iei pentru tine; şi să mănânci prada duşmanilor tăi, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.
Huta camoe neh rhamsa khaw, khopuei khuikah aka om boeih neh a kutbuem boeih khaw namah ham na poel na yoe vetih BOEIPA na Pathen loh nang taengah m'paek na thunkha rhoek kah a kutbuem te na caak ni.
15 Astfel să faci tuturor cetăţilor, care sunt foarte departe de tine, care nu sunt dintre cetăţile acestor naţiuni.
A yoei kah namtom khopuei rhoek he pawt tih namah taeng lamloh bahoeng aka hla khopuei rhoek te boeih na saii ni.
16 Dar din cetăţile acestor popoare, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău ca moştenire, să nu laşi viu nimic ce respiră,
Tedae BOEIPA na Pathen loh nang taengah rho la m'paek, pilnam rhoek kah khopuei ah hiil aka khueh boeih tah na hlun mahpawh.
17 Ci să îi nimiceşti în întregime: pe hitiţi şi pe amoriţi şi pe canaaniţi şi pe periziţi, pe hiviţi şi pe iebusiţi, precum ţi-a poruncit DOMNUL Dumnezeul tău,
Te dongah amih Khitti neh Amori, Kanaani neh Perizzi, Khivee neh Jebusi ngawn tah BOEIPA na Pathen loh nang ng'uen vanbangla na thup rhoe na thup ni.
18 Ca să nu vă înveţe să faceţi după toate urâciunile lor, pe care le-au făcut dumnezeilor lor, şi să păcătuiţi împotriva DOMNULUI Dumnezeul vostru.
Amamih kah pathen rhoek taengah a saii uh tueilaehkoi boeih te saii hamla na cang mahpawh. BOEIPA na Pathen taengah na tholh van ve.
19 Când vei asedia o cetate mult timp, făcând război împotriva ei ca să o iei, să nu îi distrugi pomii dând cu securea în ei, pentru că poţi să mănânci din ei şi să nu îi retezi (pentru că pomul câmpului este viaţa omului) pentru a-i folosi în asediu,
Khopuei te tuuk ham neh tloek hamla khohnin a sen na dum atah a taengah hai neh heh tih a thing te na hum mahpawh. Amih te na caak thai dongah na vung mahpawh. Na mikhmuh kah vongup khuiah na paan te khaw khohmuen thingkung lamkah hlang boeiloeih ni.
20 Numai pomii, pe care îi cunoşti că nu sunt pomi pentru hrană, să îi distrugi şi să îi retezi; şi să ridici întărituri împotriva cetăţii care face război cu tine, până când este cucerită.
Tedae thingkung te a thaih aka om pawh thingkung la na ming atah na phae thai. Te vaengah na hum vetih nang taengah caem aka saii khopuei loh a tim hlandue tah vongsoel la na saii thai.
