Deuteronomul 16

1 Ţine luna Abib şi ţine paştele DOMNULUI Dumnezeul tău, pentru că în luna Abib te-a scos DOMNUL Dumnezeul tău din Egipt, noaptea.

You are to observe the month of Abib and to celebrate the Passover to the Lord your God, because it was in the month of Abib that the Lord your God led you out of Egypt by night.

2 Să sacrifici de aceea paştele DOMNULUI Dumnezeul tău, din cireadă şi din turmă, în locul pe care îl va alege DOMNUL Dumnezeul tău, ca să îşi pună numele său acolo.

The Passover sacrifice from your herd or flock must be offered to the Lord your God in the place where the Lord will choose to live with you.

3 Să nu mănânci pâine dospită cu acesta; şapte zile să îl mănânci cu azime, pâinea chinuirii, pentru că ai ieşit în grabă din ţara Egiptului, ca să îţi aminteşti de ziua când ai ieşit din ţara Egiptului în toate zilele vieţii tale.

Don't eat ordinary bread with it. For seven days you are to eat bread made without yeast with it, the bread of hardship, because you had to leave Egypt in such a hurry. This way you'll remember day you left Egypt for the rest of your lives.

4 Şi şapte zile să nu se vadă pâine dospită la tine, în toate hotarele tale; nici din carnea pe care o sacrifici seara, în cea dintâi zi, să nu îţi rămână toată noaptea până dimineaţa.

Don't have yeast anywhere in your country for seven days. Don't keep any of the meat that you sacrifice on the evening of the first day until the morning.

5 Nu poţi sacrifica paştele în oricare din porţile tale, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău,

Don't sacrifice the Passover animal in any of the towns that the Lord your God is giving you.

6 Ci la locul pe care îl va alege DOMNUL Dumnezeul tău să îşi pună numele său în el, acolo să sacrifici paştele, seara, la apusul soarelui, pe timpul când ai ieşit din Egipt.

The Passover sacrifice must be offered by you only at the place where the Lord your God will choose to live with you. You are to do this in the evening at sunset-the same time you left Egypt.

7 Şi să frigi şi să mănânci în locul pe care îl va alege DOMNUL Dumnezeul tău şi dimineaţa să te întorci şi să te duci la corturile tale.

Cook it and eat it in the place the Lord your God will choose. Then in the morning go back to your tents.

8 Şase zile să mănânci azime, iar în ziua a şaptea să fie o adunare solemnă pentru DOMNUL Dumnezeul tău; să nu faci nicio lucrare în ea.

Eat bread without yeast for six days, and the on the seventh day you are to have a holy meeting to honor the Lord your God. You are not to do any work.

9 Să îţi numeri şapte săptămâni; să începi să numeri cele şapte săptămâni de când începi să pui secera în grâne.

Count off seven weeks from when you start the grain harvest.

10 Şi să ţii sărbătoarea săptămânilor pentru DOMNUL Dumnezeul tău, cu o taxă a unei ofrande de bunăvoie din mâna ta, pe care să o dai DOMNULUI precum te va fi binecuvântat DOMNUL Dumnezeul tău.

Then celebrate the Festival of Weeks to honor him the Lord your God by giving him a freewill offering, depending on just how much the Lord your God has blessed you.

11 Şi să te bucuri înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău, tu şi fiul tău şi fiica ta şi servitorul tău şi servitoarea ta, şi levitul care este înăuntrul porţilor tale şi străinul şi cel fără tată şi văduva, care sunt printre voi; în locul pe care l-a ales DOMNUL Dumnezeul tău să îşi pună numele său acolo.

You will celebrate in the Lord's presence in the place where he will choose to live with you. This includes you, your sons and daughters, your male and female slaves, and the Levites who live in your towns, as well as the foreigners, orphans, and widows among you.

12 Şi să îţi aminteşti că ai fost rob în Egipt şi să ţii şi să împlineşti aceste statute.

Don't forget that you were once slaves in Egypt, and be careful to follow these regulations.

13 Să ţii sărbătoarea corturilor şapte zile, după ce vei fi adunat grânele tale şi vinul tău,

Celebrate the Festival of Shelters for seven days once you have finished threshing your grain and pressing your grapes.

14 Şi să te bucuri la sărbătoarea ta, tu şi fiul tău şi fiica ta şi servitorul tău şi servitoarea ta şi levitul şi străinul şi cel fără tată şi văduva, care sunt înăuntrul porţilor tale.

Enjoy your feast—you, your sons and daughters, your male and female slaves, and the Levites who live in your towns, as well as the foreigners, orphans, and widows among you.

15 Şapte zile să ţii o sărbătoare solemnă pentru DOMNUL Dumnezeul tău în locul pe care îl va alege DOMNUL, pentru că DOMNUL Dumnezeul tău te va binecuvânta în tot venitul tău şi în toate lucrările mâinilor tale, ca să te bucuri într-adevăr.

Celebrate this Festival for seven days to honor the Lord your God in the place he will choose, because the Lord your God will bless your whole harvest and everything you do, so you will be really happy.

16 De trei ori pe an, toată partea ta bărbătească să se înfăţişeze înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău în locul pe care îl va alege; la sărbătoarea azimelor şi la sărbătoarea săptămânilor şi la sărbătoarea corturilor şi să nu se înfăţişeze înaintea DOMNULUI cu mâna goală;

All your men must come before the Lord your God in the place He will choose three times every year: the Festival of Bread without Yeast, the Festival of Weeks, and the Festival of Shelters. No one should come before the Lord without an offering.

17 Fiecare om să dea precum este în stare, conform binecuvântării pe care ţi-a dat-o DOMNUL Dumnezeul tău.

Each of you is to bring whatever gift you can, depending on how much the Lord your God has blessed you.

18 Să îţi pui judecători şi administratori în toate porţile tale, pe care ţi le dă DOMNUL Dumnezeul tău în triburile tale, şi ei să judece poporul cu judecată dreaptă.

Choose judges and officials for each of your tribes in every town that the Lord your God is giving you. They must judge the people fairly.

19 Să nu strâmbi judecata, să nu părtineşti după înfăţişare, nu lua niciun dar, pentru că darul orbeşte ochii înţelepţilor şi perverteşte cuvintele celor drepţi.

Don't pervert justice or show favoritism. Don't take a bribe, for a bribe blinds the wise and twists the words of the truthful.

20 Să urmăreşti ceea ce este în întregime drept, ca să trăieşti şi să stăpâneşti ţara pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău.

Always do what is right and just, so that you may go on living, occupying the land that the Lord your God is giving you.

21 Să nu îţi sădeşti vreun crâng de pomi lângă altarul DOMNULUI Dumnezeul tău, pe care ţi-l vei face.

Don't ever set up a wooden Asherah pole next to the altar you build for the Lord your God,

22 Nici să nu îţi ridici vreun chip de piatră, pe care îl urăşte DOMNUL Dumnezeul tău.

and don't make for yourselves an idolatrous stone pillar, which the Lord your God hates.