Deuteronomul 15
1 La sfârşitul fiecăror şapte ani să faci o scutire.
You are to cancel debts the end of every seven years.
2 Şi astfel să fie scutirea: Fiecare creditor, care împrumută ceva aproapelui său, să îl scutească; să nu îl stoarcă de la aproapele lui sau de la fratele lui, pentru că aceasta este numită scutirea DOMNULUI.
This is the way the it will work: If you provided a loan to someone you must cancel it. You are not allowed to collect anything from another Israelite, because the Lord's time of debt cancelation has been announced.
3 De la locuitorul temporar poţi să îl storci, dar mâna ta să scutească ceea ce este al tău la fratele tău;
You are allowed to collect payments from a foreigner, but you must cancel whatever your fellow Israelite owes you.
4 Numai când nu va fi la tine niciun sărac, pentru că DOMNUL te va binecuvânta mult în ţara, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău ca moştenire, ca să o stăpâneşti,
However, you shouldn't have poor people among you, for the Lord will really bless you in the country that the Lord your God is giving you to own.
5 Numai dacă vei da ascultare cu atenţie la vocea DOMNULUI Dumnezeul tău, ca să iei seama să împlineşti toate aceste porunci pe care ţi le poruncesc astăzi.
You just need to make sure you obey the Lord your God, and that you're careful to follow all these commandments I'm giving you today.
6 Pentru că DOMNUL Dumnezeul tău te va binecuvânta, precum ţi-a promis şi vei da cu împrumut multor naţiuni, dar tu nu vei lua cu împrumut; şi tu vei stăpâni peste multe naţiuni, dar ele nu vor stăpâni peste tine.
The Lord your God is going to bless you as he promised. You will lend money to many nations but you won't need to borrow from any of them; you will rule over many nations but you won't be ruled by them.
7 Dacă este printre voi un sărac, unul dintre fraţii tăi înăuntrul oricăreia dintre porţile tale din ţara ta, pe care ţi-o dă DOMNUL Dumnezeul tău, să nu îţi împietreşti inima nici să nu îţi închizi mâna spre fratele tău sărac,
If there are Israelites who are poor in any of your towns in the country the Lord your God is giving you, then you must not be unfeeling or miserly towards them.
8 Ci să îţi deschizi larg mâna spre el şi să îl împrumuţi, într-adevăr, suficient pentru nevoia lui, în care duce lipsă.
On the contrary. You should be generous to them, and lend them whatever they need.
9 Ia seama să nu fie un gând în inima ta stricată, spunând: Se apropie anul al şaptelea, anul scutirii; şi ochiul tău să fie rău împotriva fratelui tău sărac şi să nu îi dai nimic, iar el să strige împotriva ta către DOMNUL şi să îţi fie păcat.
Make sure you don't think evil thoughts like, “The seventh year is coming up when debts will be canceled,” so that you look down on the poor with a sneer and refuse to give them anything. They will complain to the Lord about you, and you will be found guilty of sin.
10 Să îi dai, într-adevăr, şi inima ta să nu fie mâhnită când îi dai, căci pentru lucrul acesta te va binecuvânta DOMNUL Dumnezeul tău în toate lucrările tale şi peste tot ce îţi vei pune mâna.
Give and give again to them, and don't feel irritated when you give. When you give generously the Lord your God will bless you in all your work and in everything you decide to do.
11 Pentru că săracii nu vor lipsi niciodată din ţara ta, de aceea îţi poruncesc, spunând: Să îţi deschizi mâna larg faţă de fratele tău, faţă de săracul tău şi faţă de nevoiaşul tău din ţara ta.
You will always have those who are poor and in need among you, so that's why I'm telling you to give generously to them.
12 Şi dacă fratele tău, un evreu sau o evreică, ţi se vinde ţie şi îţi serveşte şase ani, atunci în anul al şaptelea să îl laşi să plece liber de la tine.
If a Hebrew, one of your own people, whether man or woman, sells themselves to you as a slave and works for you for six years, you have to free them in the seventh year.
13 Şi, când îl laşi să plece liber de la tine, să nu îl laşi să plece cu mâna goală,
And when you free them, don't send them away with nothing.
14 Să îl aprovizionezi cu dărnicie din turma ta şi din aria ta şi din teascul tău, din tot ce te-a binecuvântat DOMNUL Dumnezeul tău, să îi dai.
Give them plenty of gifts: animals from your flocks, grain from your threshing floor, and wine from your winepress. Give to them as generously as the Lord your God has blessed you.
15 Şi să îţi aminteşti că ai fost rob în ţara Egiptului şi că DOMNUL Dumnezeul tău te-a răscumpărat; de aceea îţi poruncesc acest lucru astăzi.
Don't forget that you were once slaves in Egypt, and the Lord your God set you free. That's why I'm giving you this command today.
16 Şi să fie astfel, dacă el îţi spune: Nu voi ieşi de la tine, fiindcă te iubeşte pe tine şi casa ta, pentru că îi este bine cu tine;
However, if your male slave tells you, “I don't want to leave you,” because he loves you and your family and is better off staying with you,
17 Atunci să iei o sulă şi să o împungi prin urechea lui la uşă şi să îţi fie servitor pentru totdeauna. Şi la fel să faci şi servitoarei tale.
then use a metal tool to pierce his ear against the door, and he will be your slave for life. Do the same for your female slave.
18 Să nu îţi pară greu, când îl laşi să plece liber de la tine, pentru că, servindu-ţi şase ani, ţi-a fost dublul muncii unui servitor plătit; şi DOMNUL Dumnezeul tău te va binecuvânta în tot ce faci.
Don't see it as a problem to free your slave, because your slave's six years of service to you was worth twice what you would have paid to hire someone. The Lord your God will bless you in everything you do for acting in this way.
19 Să sfinţeşti pentru DOMNUL Dumnezeul tău pe toţi întâii-născuţi de parte bărbătească din cireada ta şi din turma ta, să nu faci nicio lucrare cu întâiul-născut al taurului tău, nici să nu tunzi pe întâiul-născut al oii tale.
You are to separate out to give the Lord your God all the firstborn males of your herds and flocks. You must not have the firstborn of your cattle work, and don't shear the firstborn of your sheep.
20 Să îl mănânci înaintea DOMNULUI Dumnezeul tău an după an, tu şi casa ta, în locul pe care îl va alege DOMNUL.
Every year you and your family are to eat these animals that have been sacrificed in the presence of the Lord your God in the place that the Lord will choose.
21 Iar dacă este vreun cusur în el, dacă este şchiop sau orb sau are orice cusur rău, să nu îl sacrifici DOMNULUI Dumnezeul tău.
However, if an animal has some defect or is lame or blind, in fact if it has any serious defect at all, you are not to sacrifice it to the Lord your God.
22 Să îl mănânci înăuntrul porţilor tale, cel necurat şi cel curat deopotrivă, ca şi din căprioară şi din cerb.
Eat it at home. All of you, whether you're ceremonially clean or not, can it eat it just like you would eat a gazelle or a deer,
23 Numai să nu mănânci sângele lui; să îl verşi pe pământ, ca apa.
but you are not to eat the blood—pour that out on the ground.
