Deuteronomul 11
1 De aceea să iubeşti pe DOMNUL Dumnezeul tău şi să păzeşti întotdeauna însărcinarea lui şi statutele lui şi judecăţile lui şi poruncile lui.
Na reira me aroha koe ki a Ihowa, ki tou Atua, kia mau ki tana ako, ki ana tikanga, ki tana i whakarite ai, me ana whakahau, i nga ra katoa.
2 Şi să cunoaşteţi astăzi, pentru că nu vorbesc cu copiii voştri care nu au cunoscut şi care nu au văzut pedeapsa DOMNULUI Dumnezeul vostru, măreţia sa, mâna sa cea tare şi braţul său cel întins,
Kia mohio hoki koutou i tenei ra: kahore ano ia ahau e korero ana ki a koutou tamariki, kahore hoki ratou i mohio, kahore ano hoki i kite i te whakawhiu a Ihowa, a to koutou Atua, i tona nui, i tona ringa kaha, i tona takakau i maro ra,
3 Şi miracolele sale şi faptele sale, pe care le-a făcut în mijlocul Egiptului lui Faraon, împăratul Egiptului, şi întregii lui ţări;
I ana merekara hoki, i ana mahi i meatia e ia i waenganui o Ihipa ki a Parao kingi o Ihipa, ki tona whenua katoa hoki;
4 Şi ce a făcut el armatei Egiptului, cailor lor şi carelor lor; cum a făcut ca apa Mării Roşii să îi potopească, pe când vă urmăreau, şi cum DOMNUL i-a nimicit până în această zi;
I tana hoki i mea ai ki te ope o Ihipa, ki o ratou hoiho, ki a ratou hariata; i a ia i mea ra i nga wai o te Moana Whero kia huri ki runga ki a ratou i to ratou whainga mai i a koutou, a huna iho ratou e Ihowa a mohoa noa nei;
5 Şi ce v-a făcut în pustiu, până când aţi ajuns în locul acesta;
I nga mea hoki i mea ai ia ki a koutou i te koraha, a tae noa mai koutou ki tenei wahi;
6 Şi ce a făcut lui Datan şi lui Abiram, copiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cum pământul şi-a deschis gura şi i-a înghiţit cu familiile lor şi cu corturile lor şi cu toate averile lor, în mijlocul întregului Israel,
I tana hoki i mea ai ki a Ratana raua ko Apirama, ki nga tama a Eriapa tama a Reupena; i te kowheratanga ake o te mangai o te whenua, a horomia ana ratou, me nga tangata o o ratou whare, me o ratou teneti hoki, me a ratou mea ora katoa, i waengan ui i a Iharaira katoa:
7 Dar ochii voştri au văzut toate faptele cele mari ale DOMNULUI, pe care el le-a făcut.
Ko o koutou kanohi ia kua kite i nga mahi nunui katoa a Ihowa i mahi ai ia.
8 De aceea să păziţi toate poruncile pe care vi le poruncesc astăzi, ca să fiţi tari şi să intraţi şi să stăpâniţi ţara în care mergeţi să o stăpâniţi;
Ae ra, kia mau ki nga whakahau katoa e whakahau atu nei ahau ki a koe i tenei ra, kia kaha ai koe, kia tae atu ai hoki, kia whiwhi ai ki te whenua e haere atu nei koutou ki reira ki te tango;
9 Şi ca să vă lungiţi zilele în ţara, pe care DOMNUL a jurat părinţilor voştri să o dea, lor şi seminţei lor, ţară în care curge lapte şi miere.
Kia roa ai hoki o koutou ra ki te whenua i oati ai a Ihowa ki ou matua kia hoatu ki a ratou, ki o ratou uri, he whenua e rerengia ana e te waiu, e te honi.
10 Pentru că ţara în care intri să o stăpâneşti, nu este ca ţara Egiptului, din care aţi ieşit, unde îţi semănai sămânţa şi o udai cu piciorul tău, ca pe o grădină de zarzavaturi,
Ko te whenua hoki e haere atu nei koe ki reira ki te tango, ehara i te pera me te whenua o Ihipa, i mahue atu ra i a koe, e whakato ai koe i tau purapura, e whakamakuku ai hoki ki tou waewae, ano he kari otaota:
11 Ci ţara în care mergeţi să o stăpâniţi, este o ţară cu dealuri şi văi şi care bea apă din ploaia cerului,
Engari he whenua pukepuke, he whenua raorao te whenua e haere atu nei koutou ki reira ki te tango, e inu ana hoki i te ua o te rangi hei wai;
12 O ţară de care îngrijeşte DOMNUL Dumnezeul tău, ochii DOMNULUI Dumnezeul tău sunt întotdeauna asupra ei, de la începutul anului până la sfârşitul anului.
He whenua e matapoporetia ana e Ihowa, e tou Atua: kei reira tonu nga kanohi o Ihowa, o tou Atua, no te timatanga o te tau taea noatia te mutunga o te tau.
13 Şi se va întâmpla, dacă veţi da ascultare cu atenţie la poruncile mele, pe care vi le poruncesc astăzi, să îl iubiţi pe DOMNUL Dumnezeul vostru şi să îi serviţi cu toată inima voastră şi cu tot sufletul vostru,
A ki te whakarongo marie koutou ki aku whakahau e whakahau atu nei ahau ki a koutou i tenei ra, kia aroha ki a Ihowa, ki to koutou Atua, kia whakapaua o koutou ngakau, o koutou wairua ki te mahi ki a ia,
14 Că eu voi da ţării voastre ploaie la timpul ei, ploaia timpurie şi ploaia târzie; ca să îţi strângi grânele tale şi vinul tău şi untdelemnul tău.
Na ka hoatu e ahau te ua mo to koutou whenua i tona po ano, te ua mataati me te ua o muri, a ka kohikohi koe i tau witi, i tau waina, i tau hinu.
15 Şi voi trimite iarbă pe câmpul tău pentru vitele tale şi vei mânca şi te vei sătura.
A ka hoatu e ahau te tarutaru ki ou parae, ma au kararehe, a ka kai koe, ka makona.
16 Luaţi seama la voi înşivă ca inima voastră să nu se înşele şi să vă abateţi şi să serviţi altor dumnezei şi să vă închinaţi lor;
Kia mahara ki a koutou, kei mamingatia o koutou ngakau, kei peka ke koutou, kei mahi ki nga atua ke, kei koropiko ki a ratou;
17 Şi atunci să se aprindă furia DOMNULUI împotriva voastră şi să închidă cerul, ca să nu fie ploaie şi ca pământul să nu îşi dea rodul lui şi să pieriţi repede din ţara cea bună pe care v-o dă DOMNUL.
A ka mura te riri o Ihowa ki a koutou, a ka tutakina e ia te rangi, e kore ake ai te ua, e kore ai hoki e tukua mai e te whenua ona hua; na ka hohoro koutou te mate atu i te whenua pai ka homai nei e Ihowa ki a koutou.
18 De aceea să puneţi aceste cuvinte ale mele în inima voastră şi în sufletul vostru şi să le legaţi ca semn pe mâna voastră şi să vă fie ca fruntarii între ochi.
Engari rongoatia enei kupu aku ki roto ki o koutou ngakau, ki o koutou wairua; herea hoki hei tohu ki o koutou ringa, hei pare ano ki waenganui i o koutou kanohi.
19 Şi să le învăţaţi pe copiii voştri, vorbind despre ele când şezi în casa ta şi când mergi pe drum şi când te culci şi când te scoli.
Whakaakona atu hoki ki a koutou tamariki, korerotia ina noho i tou whare, ina haere koe i te huarahi, ina takoto, ina whakatika ranei.
20 Şi să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale,
Tuhituhia ano hoki ki nga pou tatau o tou whare, ki ou tatau hoki;
21 Ca zilele voastre şi zilele copiilor voştri să fie înmulţite cât zilele cerului deasupra pământului în ţara, pe care a jurat-o DOMNUL către părinţii voştri, că le-o va da.
Kia tini ai ou ra, me nga ra o a koutou tamariki ki te whenua i oati ai a Ihowa ki ou matua kia hoatu ki a ratou, kia rite ai ki nga ra o te rangi i runga i te whenua.
22 Pentru că, dacă veţi păzi cu atenţie toate aceste porunci pe care vi le poruncesc, să le împliniţi, să iubiţi pe DOMNUL Dumnezeul vostru, să umblaţi în toate căile lui şi să vă alipiţi de el,
Ki te ata pupuri hoki koutou i enei whakahau katoa e whakahau atu nei ahau ki a koutou kia mahia; ki te aroha ki a Ihowa, ki to koutou Atua, ki te haere hoki i ana huarahi, ki te awhi ki a ia;
23 Atunci DOMNUL va alunga toate aceste naţiuni dinaintea voastră şi veţi stăpâni naţiuni mai mari şi mai puternice decât voi.
Na ka peia atu e Ihowa enei iwi katoa i to koutou aroaro, a ka riro i a koutou nga iwi he nui ake, he kaha ake i a koutou.
24 Fiecare loc unde va călca talpa piciorului vostru va fi al vostru, ţinutul vostru va fi de la pustiu şi Liban, de la râu, râul Eufrat, până la marea cea mai îndepărtată.
Mo koutou nga wahi katoa e takahia e te kapu o o koutou waewae: kei te koraha, ke Repanona hoki, kei te awa, kei Uparati, a tae noa ki te moana ki te hauauru, nga rohe ki a koutou.
25 Nimeni nu va fi în stare să stea înaintea voastră, DOMNUL Dumnezeul vostru va pune teama de voi şi groaza de voi peste toată ţara pe care o veţi călca, precum v-a spus el.
E kore e tu te tangata ki to koutou aroaro: ka whakapangia hoki e Ihowa, e to koutou Atua, to koutou wehi, me to koutou tuiri ki te mata katoa o te whenua e takahia e koutou, ka rite ki tana i korero ai ki a koutou.
26 Iată, vă pun înainte astăzi şi binecuvântare şi blestem;
Nana, ka hoatu e ahau ki to koutou aroaro i tenei ra te manaaki me te kanga:
27 Binecuvântare, dacă veţi asculta de poruncile DOMNULUI Dumnezeul vostru, pe care vi le poruncesc astăzi;
Te manaaki, ki te rongo koutou ki nga whakahau a Ihowa, a to koutou Atua, e whakahau atu nei ahau ki a koutou i tenei ra;
28 Şi blestem, dacă nu veţi asculta de poruncile DOMNULUI Dumnezeul vostru, ci vă veţi abate de la calea pe care v-o poruncesc astăzi, pentru a merge după alţi dumnezei, pe care nu i-aţi cunoscut.
Te kanga hoki, ki te kahore koutou e rongo ki nga whakahau a Ihowa, a to koutou Atua, a ka peka ke i te huarahi e kiia atu nei e ahau ki a koutou i tenei ra, ki te whai ki nga atua ke, kihai nei i mohiotia e koutou.
29 Şi se va întâmpla, când DOMNUL Dumnezeul tău te va fi dus în ţara în care intri ca să o stăpâneşti, că vei pune binecuvântarea pe muntele Garizim şi blestemul pe muntele Ebal.
A tenei ake, a te wa e kawea ai koe e Ihowa, e tou Atua, ki te whenua, ka haere atu nei koe ki reira ki te tango, na me hoatu e koe te manaaki ki runga ki Maunga Keritimi me te kanga ki runga ki Maunga Epara.
30 Nu sunt ei dincolo de Iordan, lângă calea unde soarele apune, în ţara canaaniţilor, care locuiesc în câmpie în dreptul Ghilgalului, lângă câmpiile lui More?
Kahore ianei ena i tawahi o Horano, i te taha o te huarahi e to ai te ra, i te whenua o nga Kanaani e noho ana i te Arapaha i te ritenga atu o Kirikara, i te taha o nga oki i More?
31 Pentru că veţi trece Iordanul ca să intraţi şi să stăpâniţi ţara pe care v-o dă DOMNUL Dumnezeul vostru; şi o veţi stăpâni şi veţi locui în ea.
Ka whiti atu hoki koutou i Horano, ka haere ki te tango i te whenua e homai ana e Ihowa, e to koutou Atua, ki a koutou, a ka riro a reira i a koutou, a ka noho koutou ki reira.
32 Şi să luaţi seama să împliniţi toate statutele şi judecăţile pe care vi le pun astăzi înainte.
Na kia mahara ki te mahi i nga tikanga katoa, i nga whakaritenga e hoatu nei e ahau ki to koutou aroaro i tenei ra.
