< Daniel 8 >
1 În anul al treilea al domniei împăratului Belșațar o viziune mi-a apărut mie, Daniel, după cea care mi-a apărut la început.
2 Și am văzut în viziune; și s-a întâmplat, când am văzut, că eu [eram] la Susa [în] palat, care [este] în provincia Elam; și am văzut în viziune și eram lângă râul Ulai.
3 Atunci mi-am ridicat ochii și am văzut și, iată, un berbece, care avea [două] coarne, stătea în picioare în fața râului; și cele [două] coarne [erau] înalte; dar unul [era] mai înalt ca celălalt și cel mai înalt a ieșit ultimul.
4 Am văzut berbecele împungând spre vest și spre nord și spre sud; încât nicio fiară nu putea sta înaintea lui, nici [nu era vreunul] să elibereze din mâna lui; iar el a făcut conform voii lui și a devenit mare.
5 Și pe când priveam cu atenție, iată, un țap a ieșit dinspre vest peste fața întregului pământ și nu a atins pământul; și țapul [avea] un corn însemnat între ochii lui.
6 Și a venit la berbecele care avea [două] coarne, pe care l-am văzut stând în picioare în fața râului și a fugit spre el în furia puterii lui.
7 Și l-am văzut apropriindu-se de berbece și a fost împins de amărăciune împotriva lui și a lovit berbecele și i-a rupt cele două coarne ale lui; și nu era putere în berbece să stea în picioare înaintea lui, ci l-a trântit la pământ și l-a călcat în picioare; și nu era nimeni să scape berbecele din mâna lui.
8 De aceea țapul a crescut foarte mare; și când a fost puternic, marele corn a fost rupt; și în locul lui au ieșit patru [coarne] însemnate spre cele patru vânturi ale cerului.
9 Și din unul dintre ele a ieșit un corn mic, care a crescut foarte mare, spre sud și spre est și spre [țara] plăcută.
10 Și a crescut mare până la oștirea cerului; și a aruncat [câtva] din oaste și din stele la pământ și le-a călcat în picioare.
11 Da, s-a preamărit chiar până la prințul oștirii și prin el [sacrificiul] zilnic a fost luat și locul sanctuarului său a fost dărâmat.
12 Și o oaste [i-]a fost dată împotriva [sacrificiului] zilnic, din cauza fărădelegii și a aruncat adevărul la pământ; și a lucrat și a prosperat.
13 Atunci am auzit un sfânt vorbind și un alt sfânt a spus acelui [sfânt] care a vorbit: Cât de lungă [va fi] viziunea [referitoare] la [sacrificiul] zilnic și fărădelegea pustiirii, pentru a da și sanctuarul și oștirea să fie călcate în picioare?
14 Și mi-a spus: Până la două mii trei sute de zile; atunci sanctuarul va fi curățat.
15 Și s-a întâmplat, când eu, Daniel, am văzut viziunea și am căutat înțelesul că iată, [cineva] a stat în picioare înaintea mea ca înfățișarea unui om.
16 Și am auzit vocea unui om între [malurile] Ulaiului, care a strigat și a spus: Gabriel, fă pe acest [om] să înțeleagă viziunea.
17 Astfel el s-a apropiat de [locul] unde am stat; și când a venit m-am înfricoșat și am căzut cu fața la pământ; dar el mi-a spus: Înțelege, fiu al omului, că viziunea [este] pentru timpul sfârșitului.
18 Și în timp ce vorbea cu mine, eram într-un somn adânc cu fața mea spre pământ; dar el m-a atins și m-a ridicat să stau drept în picioare.
19 Și a spus: Iată, te voi face să cunoști ce va fi la sfârșitul indignării, căci la timpul rânduit [va fi] sfârșitul.
20 Berbecele pe care l-ai văzut având [două] coarne [sunt] împărații Mediei și Persiei.
21 Și țapul păros [este] împăratul Greciei; și marele corn dintre ochii lui [este] primul împărat.
22 Și acesta fiind rupt, patru s-au ridicat în locul lui, patru împărății se vor ridica din națiune, dar nu în puterea lui.
23 Și în timpul de pe urmă al împărăției lor, după ce călcătorii [de lege] vor ajunge la plinătate, se va ridica un împărat cu o înfățișare aspră care înțelege vorbe adânci.
24 Și puterea lui va fi mare, dar nu prin propria lui putere; și va distruge [în chip] uimitor; și va prospera și va lucra și va nimici poporul cel puternic și sfânt.
25 Și prin politica sa de asemenea va face viclenia să prospere în mâna sa; și [se] va preamări în inima sa și prin pace va nimici pe mulți; el de asemenea se va ridica împotriva Prințului prinților; dar va fi frânt fără mână.
26 Și viziunea serii și dimineții ce s-a spus [este] adevărată; de aceea închide viziunea; căci [va fi așa] pentru multe zile.
27 Și eu, Daniel, am leșinat și am fost bolnav [câteva] zile; după aceea m-am ridicat și am făcut afacerile împăratului; și mă minunam de viziune, dar nu a priceput-[o] nimeni.