Daniel 2

1 Și în anul al doilea al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a visat vise prin care duhul i s-a tulburat și somnul i-a fugit.

And in the second year of the reign of Nebuchadnezzar, Nebuchadnezzar dreamed dreams. And his spirit was troubled, and his sleep went from him.

2 Atunci împăratul a poruncit să fie chemați magii și astrologii și vrăjitorii și caldeenii, pentru a arăta împăratului visele lui. Astfel, ei au venit și au stat în picioare înaintea împăratului.

Then the king commanded to call the magicians, and the enchanters, and the sorcerers, and the Chaldeans, to tell the king his dreams. So they came in and stood before the king.

3 Și împăratul le-a spus: Am visat un vis și duhul meu a fost tulburat pentru a cunoaște visul.

And the king said to them, I have dreamed a dream, and my spirit is troubled to know the dream.

4 Atunci au vorbit caldeenii împăratului în siriană: Să trăiești pentru totdeauna împărate; spune servitorilor tăi visul și noi vom arăta interpretarea.

Then the Chaldeans spoke to the king in the Syrian language, O king, live forever. Tell thy servants the dream, and we will show the interpretation.

5 Împăratul a răspuns și a zis caldeenilor: Lucrul [acesta] mi-a scăpat; dacă nu îmi veți face cunoscut visul, cu interpretarea lui, veți fi tăiați în bucăți și casele voastre vor fi făcute un morman de balegă.

The king answered and said to the Chaldeans, The thing is gone from me. If ye do not make the dream and the interpretation of it known to me, ye shall be cut in pieces, and your houses shall be made a dunghill.

6 Dar dacă [îmi] arătați visul și interpretarea lui, veți primi de la mine daruri și răsplăți și mare onoare; de aceea arătați-mi visul și interpretarea lui.

But if ye show the dream and the interpretation of it, ye shall receive gifts and rewards and great honor from me. Therefore show the dream and the interpretation of it to me.

7 Ei au răspuns din nou și au zis: Să spună împăratul servitorilor săi visul, iar noi vom arăta interpretarea lui.

They answered the second time and said, Let the king tell his servants the dream, and we will show the interpretation.

8 Împăratul a răspuns și a zis: Știu sigur că doriți să câștigați timp, deoarece vedeți că lucrul mi-a scăpat.

The king answered and said, I know of a certainty that ye would gain time, because ye see the thing has gone from me.

9 Dar dacă nu îmi veți face cunoscut visul, [nu este decât] o [singură] hotărâre pentru voi, fiindcă ați pregătit cuvinte mincinoase și corupte pentru a vorbi înaintea mea, până când timpul se schimbă; de aceea spuneți-mi visul și voi cunoaște că puteți să îmi arătați interpretarea lui.

But if ye do not make known to me the dream, there is but one law for you, for ye have prepared lying and corrupt words to speak before me till the time is changed. Therefore tell me the dream, and I shall know that ye can show me the interpretation of it.

10 Caldeenii au răspuns înaintea împăratului și au zis: Nu este om pe pământ care poate arăta acest lucru al împăratului; de aceea nu [este nici] împărat, [nici] domn, nici conducător, [care] să fi cerut astfel de lucruri de la vreun mag sau astrolog sau caldeean.

The Chaldeans answered before the king, and said, There is not a man upon the earth who can show the king's matter. Inasmuch as no king, lord, or ruler, has asked such a thing of any magician or enchanter or Chaldean.

11 Și [este] lucru rar ceea ce împăratul cere, și nu este nimeni altul care să îl poată arăta împăratului, cu excepția dumnezeilor, a căror locuință nu este cu carnea.

And it is a rare thing that the king requires, and there is no other who can show it before the king, except the gods, whose dwelling is not with flesh.

12 Din această cauză împăratul a fost mânios și foarte furios și a poruncit să fie nimiciți toți înțelepții Babilonului.

For this reason the king was angry and very furious, and commanded to destroy all the wise men of Babylon.

13 Și a ieșit hotărârea ca înțelepții să fie uciși; și căutau pe Daniel și pe tovarășii lui să fie uciși.

So the decree went forth, and the wise men were to be slain. And they sought Daniel and his companions to be slain.

14 Atunci Daniel a răspuns cu sfat și înțelepciune lui Arioc, căpetenia gărzii împăratului, care ieșise să ucidă pe înțelepții Babilonului;

Then Daniel returned answer with counsel and prudence to Arioch, the captain of the king's guard, who went forth to kill the wise men of Babylon.

15 El a răspuns și a zis lui Arioc căpetenia împăratului: De ce [este] hotărârea de la împărat [atât] de grăbită? Atunci Arioc i-a făcut cunoscut lui Daniel acest lucru.

He answered and said to Arioch the king's captain, Why is the decree so urgent from the king? Then Arioch made the thing known to Daniel.

16 Atunci Daniel a intrat și a rugat pe împărat să îi dea timp, iar el îi va arăta împăratului interpretarea.

And Daniel went in, and desired of the king that he would appoint him a time, and he would show the king the interpretation.

17 Atunci Daniel a mers la casa lui și a făcut lucrul [acesta] cunoscut lui Hanania, Mișael și Azaria, tovarășii lui,

Then Daniel went to his house, and made the thing known to Hananiah, Mishael, and Azariah, his companions,

18 Ca ei să ceară îndurări de la Dumnezeul cerului referitor la această taină, ca Daniel și tovarășii lui să nu piară cu restul înțelepților Babilonului.

that they would desire mercies of the God of heaven concerning this secret, that Daniel and his companions should nor perish with the rest of the wise men of Babylon.

19 Atunci taina i-a fost revelată lui Daniel într-o viziune de noapte. Apoi Daniel a binecuvântat pe Dumnezeul cerului.

Then the secret was shown to Daniel in a vision of the night. Then Daniel blessed the God of heaven.

20 Daniel a răspuns și a zis: Binecuvântat fie numele lui Dumnezeu pentru totdeauna și întotdeauna, căci înțelepciunea și tăria sunt ale lui;

Daniel answered and said, Blessed be the name of God forever and ever, for wisdom and might are his.

21 Și schimbă timpurile și anotimpurile; îndepărtează împărați și ridică împărați; dă înțelepciune înțelepților și cunoaștere celor ce cunosc înțelegerea;

And he changes the times and the seasons. He removes kings, and sets up kings. He gives wisdom to the wise, and knowledge to those who have understanding.

22 Revelează lucrurile adânci și tainice; cunoaște ce [este] în întuneric și lumina locuiește cu el.

He reveals the deep and secret things. He knows what is in the darkness, and the light dwells with him.

23 Îți mulțumesc și te laud, Dumnezeul părinților mei, care mi-ai dat înțelepciune și tărie și mi-ai făcut cunoscut acum ceea ce noi am cerut de la tine, căci ne-ai făcut cunoscut acest lucru al împăratului.

I thank thee, and praise thee, O thou God of my fathers, who has given me wisdom and might, and has now made known to me what we desired of thee, for thou have made known to us the king's matter.

24 De aceea Daniel a intrat la Arioc, căruia împăratul i-a ordonat să nimicească pe înțelepții Babilonului; a mers și i-a spus astfel: Nu nimici pe înțelepții Babilonului, du-mă înaintea împăratului și voi arăta împăratului interpretarea.

Therefore Daniel went in to Arioch, whom the king had appointed to destroy the wise men of Babylon. He went and said thus to him: Do not destroy the wise men of Babylon. Bring me in before the king, and I will show to the king the interpretation.

25 Atunci Arioc l-a dus în grabă pe Daniel înaintea împăratului și i-a spus astfel: Eu am găsit un om dintre captivii din Iuda, care va face cunoscut împăratului interpretarea.

Then Arioch brought Daniel in before the king in haste, and said thus to him: I have found a man of the sons of the captivity of Judah, who will make known the interpretation to the king.

26 Împăratul a răspuns și i-a zis lui Daniel, al cărui nume [era] Belteșațar: Ești în stare să îmi faci cunoscut visul pe care l-am văzut și interpretarea lui?

The king answered and said to Daniel, whose name was Belteshazzar, Are thou able to make known to me the dream which I have seen, and the interpretation of it?

27 Daniel a răspuns în prezența împăratului și a zis: Taina pe care împăratul a cerut-o, nu pot înțelepții, astrologii, magii, ghicitorii să o arate împăratului;

Daniel answered before the king, and said, The secret which the king has demanded, neither wise men, enchanters, magicians, nor soothsayers, can show to the king,

28 Dar este un Dumnezeu în cer care revelează taine și face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce va fi în zilele de pe urmă. Visul tău și viziunile capului tău pe patul tău, sunt acestea:

but there is a God in heaven who reveals secrets. And he has made known to the king Nebuchadnezzar what shall be in the latter days. Thy dream, and the visions of thy head upon thy bed, are these:

29 Cât despre tine, împărate, gândurile tale [ți]-au venit pe patul tău, ceea ce se va întâmpla de acum înainte; și cel ce revelează taine îți face cunoscut ce se va întâmpla.

As for thee, O king, thy thoughts came upon thy bed, what should come to pass hereafter. And he who reveals secrets has made known to thee what shall come to pass.

30 Dar cât despre mine, această taină nu îmi este revelată datorită [vreunei] înțelepciuni pe care o am mai mult decât vreo [altă] ființă, ci de dragul [lor] să fie făcută cunoscută împăratului interpretarea și să cunoști gândurile inimii tale.

But as for me, this secret is not revealed to me for any wisdom that I have more than any living man, but to the intent that the interpretation may be made known to the king, and that thou may know the thoughts of thy heart.

31 Tu împărate, ai văzut și iată, un mare chip. Acest chip mare, a cărui strălucire [era] măreață, a stat în picioare înaintea ta; și forma lui [era] înfricoșătoare.

Thou, O king, saw, and, behold, a great image. This image, which was mighty, and whose brightness was excellent, stood before thee, and the appearance of it was fearful.

32 Capul acestui chip [era] din aur pur, pieptul și brațele lui din argint, pântecele și coapsele lui din aramă,

As for this image, its head was of fine gold, its breast and its arms of silver, its belly and its thighs of brass,

33 Picioarele lui din fier, laba piciorului parte din fier și parte din lut.

its legs of iron, its feet part of iron, and part of clay.

34 Tu ai privit până când o piatră tăiată, fără mâini, a lovit chipul peste picioarele lui [care erau] din fier și lut și le-a spart în bucăți.

Thou looked until a stone was cut out without hands, which smote the image upon its feet that were of iron and clay, and broke them in pieces.

35 Atunci fierul, lutul, arama, argintul și aurul, au fost sparte în bucăți, [toate] împreună, și au devenit ca pleava ariilor vara; și vântul le-a dus departe, încât nu s-a găsit loc pentru ele; și piatra care a lovit chipul a devenit un munte mare și a umplut întregul pământ.

Then the iron, the clay, the brass, the silver, and the gold, was broken in pieces together, and became like the chaff of the summer threshing floors. And the wind carried them away, so that no place was found for them. And the stone that smote the image became a great mountain, and filled the whole earth.

36 Acesta [este] visul; și vom spune interpretarea acestuia înaintea împăratului.

This is the dream, and we will tell the interpretation of it before the king.

37 Tu împărate, [ești] un împărat al împăraților, fiindcă Dumnezeul cerului ți-a dat o împărăție, putere și tărie și glorie.

Thou, O king, are a king of kings, to whom the God of heaven has given the kingdom, the power, and the strength, and the glory.

38 Și oriunde locuiesc copiii oamenilor, fiarele câmpului și păsările cerului le-a dat în mâna ta și te-a făcut conducător peste toate acestea. Tu [ești] acest cap din aur.

And wherever the sons of men dwell, the beasts of the field and the birds of the heavens, he has given into thy hand, and has made thee to rule over them all. Thou are the head of gold.

39 Și după tine se va ridica o altă împărăție inferioară ție și o a treia împărăție de aramă, care va stăpâni peste tot pământul.

And after thee shall arise another kingdom inferior to thee, and another third kingdom of brass, which shall bear rule over all the earth.

40 Și a patra împărăție va fi tare ca fierul, întrucât fierul sparge în bucăți și supune toate; și ca fierul ce sparge toate acestea, [astfel] va sparge în bucăți și va zdrobi.

And the fourth kingdom shall be strong as iron, inasmuch as iron breaks in pieces and subdues all things. And as iron that crushes all these, it shall break in pieces and crush.

41 Și după cum ai văzut picioarele și degetele de la picioare, o parte din lutul olarului și o parte din fier, împărăția va fi împărțită; dar va fi [încă] în ea [ceva] din tăria fierului, întrucât ai văzut fierul amestecat cu lut noroios.

And whereas thou saw the feet and toes, part of potters' clay, and part of iron, it shall be a divided kingdom. But there shall be of the strength of the iron in it, inasmuch as thou saw the iron mixed with miry clay.

42 Și [după cum] degetele de la picioare [erau] parte din fier și parte din lut, [tot astfel] împărăția va fi în parte tare și [va fi] în parte spartă.

And as the toes of the feet were part of iron, and part of clay, so the kingdom shall be partly strong, and partly broken.

43 Și precum ai văzut fier amestecat cu lut noroios, ei se vor amesteca cu sămânța oamenilor; dar nu se vor lipi unul de celălalt, după cum fier nu se amestecă cu lut.

And whereas thou saw the iron mixed with miry clay, they shall mingle themselves with the seed of men, but they shall not cling one to another, even as iron does not mix with clay.

44 Și în zilele acestor împărați, Dumnezeul cerului va ridica o împărăție, care nu va fi niciodată distrusă; și împărăția nu va fi lăsată altui popor, [ci] va sparge în bucăți și va mistui toate aceste împărății și va sta în picioare pentru totdeauna.

And in the days of those kings the God of heaven shall set up a kingdom that shall never be destroyed, nor shall the sovereignty of it be left to another people, but it shall break in pieces and consume all these kingdoms, and it shall stand forever.

45 După cum ai văzut că piatra a fost tăiată, fără mâini, din munte și că a spart în bucăți fierul, arama, lutul, argintul și aurul; marele Dumnezeu a făcut cunoscut împăratului ce se va întâmpla de acum înainte; și visul [este] cert și interpretarea lui sigură.

Inasmuch as thou saw that a stone was cut out of the mountain without hands, and that it broke in pieces the iron, the brass, the clay, the silver, and the gold, the great God has made known to the king what shall come to pass hereafter. And the dream is certain, and the interpretation thereof sure.

46 Atunci împăratul Nebucadnețar a căzut cu fața [la pământ] și s-a închinat lui Daniel și a poruncit ca ei să îi aducă un dar de mâncare și arome dulci.

Then the king Nebuchadnezzar fell upon his face, and worshiped Daniel, and commanded that they should offer an oblation and sweet odors to him.

47 Împăratul i-a răspuns lui Daniel și a zis: Cu adevărat Dumnezeul vostru [este] un Dumnezeu al dumnezeilor și un Domn al împăraților și un descoperitor al tainelor, văzând că poți revela această taină.

The king answered to Daniel, and said, Of a truth your God is the God of gods, and Lord of kings, and a revealer of secrets, since thou have been able to reveal this secret.

48 Atunci împăratul l-a făcut pe Daniel un om mare și i-a dat multe daruri mărețe și l-a făcut conducător peste întreaga provincie a Babilonului și mai marele guvernatorilor peste toți înțelepții Babilonului.

Then the king made Daniel great, and gave him many great gifts, and made him to rule over the whole province of Babylon, and to be chief governor over all the wise men of Babylon.

49 Atunci Daniel a cerut de la împărat și a pus pe Șadrac, Meșac și Abednego, peste treburile provinciei Babilonului; iar Daniel [a șezut] la poarta împăratului.

And Daniel requested of the king, and he appointed Shadrach, Meshach, and Abednego, over the affairs of the province of Babylon, but Daniel was in the gate of the king.