Daniel 10
1 În anul al treilea al lui Cirus, împăratul Persiei, un lucru i-a fost revelat lui Daniel, celui ce i s-a pus numele Belteșațar; și lucrul [era] adevărat, dar timpul rânduit [a fost] lung și el a înțeles lucrul și a avut înțelegerea viziunii.
Sa ikatulong tuig ni Cyrus ang hari sa Persia, gipadayag ang usa ka mensahe ngadto kang Daniel, nga ginganlan usab ug Belteshazar. Matuod kining mensahe. Mahitungod kini sa usa ka dakong gubat. Nasabtan ni Daniel ang mensahe sa kahulogan sa panan-awon.
2 În acele zile eu, Daniel, am jelit trei săptămâni întregi.
Niadtong mga adlawa, ako si Daniel nagsubo gayod sulod sa tulo ka semana.
3 Nu am mâncat pâine plăcută, nici nu a intrat carne sau vin în gura [mea], nici nu m-am uns deloc, până când nu au trecut trei săptămâni întregi.
Wala ako mikaon sa lamian nga mga pagkaon, mga karne, wala ako miinom ug bino, ug wala ko dihogig lana ang akong kaugalingon hangtod wala pa matapos ang tulo ka semana.
4 Și în a douăzeci și patra zi a primei luni, când eram lângă marele râu, care [este] Hidechel;
Sa ika-24 nga adlaw sa unang bulan, samtang nagbarog ako daplin sa suba (nga mao ang Suba sa Tigris),
5 Atunci mi-am ridicat ochii și am privit și, iată, un anumit om îmbrăcat în in, a cărui coapse [erau] încinse cu aur pur din Ufaz;
mihangad ako ug nakita ang usa ka tawo nga nagbistig lino, nga nagbakos ug lunsayng bulawan gikan sa Uphaz.
6 Trupul lui de asemenea [era] ca berilul și fața lui ca înfățișarea fulgerului și ochii lui ca lămpi de foc și brațele și picioarele lui de culoarea aramei lustruite și vocea cuvintelor lui ca vocea unei mulțimi.
Ang iyang lawas sama sa batong topaz, ug ang iyang panagway daw sama sa kilat. Ang iyang mga mata sama sa nagdilaab nga mga sulo, ug ang iyang mga bukton ug mga tiil sama sa gipasinaw nga bronse. Ang iyang tingog daw sama sa tingog sa dakong panon sa katawhan.
7 Și doar eu, Daniel, am văzut viziunea, fiindcă oamenii care erau cu mine nu au văzut viziunea; dar un mare tremur a căzut peste ei, încât au fugit să se ascundă.
Ako si Daniel, mao lamang ang nakakita sa maong panan-awon, kay ang akong mga kauban wala man makakita sa panan-awon. Apan giabot sila sa dakong kalisang, ug nanagan sila aron motago.
8 De aceea am fost lăsat singur și am văzut această mare viziune și nu a rămas tărie în mine, căci frumusețea mea s-a schimbat în mine în putrezire și nu am păstrat tărie [în mine].
Busa ako na lamang ang nahibilin ug nakakita niining talagsaong panan-awon. Nakabsan ako ug kusog; ang akong masanag nga panagway nangluspad, ug wala nay igong kusog nga nahibilin kanako.
9 Totuși am auzit vocea cuvintelor lui; și când am auzit vocea cuvintelor lui, atunci am fost într-un somn adânc pe fața mea și fața mea spre pământ.
Unya nadungog ko ang iyang mga pulong - ug samtang nadungog ko kini, nakuyapan ako ug natumba sa yuta.
10 Și, iată, o mână m-a atins, care m-a așezat pe genunchii mei și [pe] palmele mâinilor mele.
May kamot nga mihikap kanako, ug nakapakurog kini sa akong mga tuhod ug sa akong mga palad.
11 Și el mi-a spus: Daniele, bărbat foarte mult iubit, înțelege cuvintele pe care ți le vorbesc și stai drept în picioare, căci la tine sunt acum trimis. Și după ce mi-a spus acest cuvânt, am stat în picioare tremurând.
Miingon ang anghel kanako, “Daniel, ang tawo nga gitamod pag-ayo, sabta ang mga pulong nga isulti ko kanimo. Barog, kay gipadala ako alang kanimo.” Sa pagsulti niya kanako niining mga pulonga, mibarog ako nga nagkurog.
12 Atunci el mi-a spus: Nu te teme, Daniele: fiindcă din prima zi când ți-ai pus inima să înțelegi și să te disciplinezi înaintea Dumnezeului tău, cuvintele tale au fost auzite, iar eu am venit datorită cuvintelor tale.
Unya miingon siya kanako, “Ayaw kahadlok Daniel. Kay sukad sa unang adlaw nga nagtinguha ka sa pagsabot ug sa pagpaubos sa imong kaugalingon atubangan sa Dios, gidungog ang imong mga pulong, ug mianhi ako tungod sa imong mga pulong.
13 Dar prințul împărăției Persiei mi s-a împotrivit douăzeci și una de zile, dar, iată, Mihail, unul dintre mai marii prinților, a venit să mă ajute; și am rămas acolo cu împărații Persiei.
Gibabagan ako sa prinsipe sa gingharian sa Persia, ug gitago ako didto sa mga hari sa Persia sulod sa 21 ka adlaw. Apan gitabangan ako ni Michael ang usa sa mga pangulo nga prinsipe.
14 Am venit acum să te fac să înțelegi ce se va întâmpla poporului tău în zilele de pe urmă: căci totuși viziunea [este] pentru [multe] zile.
Karon ania ako aron tabangan ka sa pagpasabot kung unsa ang mahitabo sa imong katawhan sa kataposang mga adlaw. Kay ang panan-awon alang sa umaabot nga mga adlaw.”
15 Și după ce mi-a vorbit astfel de cuvinte, mi-am așezat fața spre pământ și am amuțit.
Samtang nakigsulti siya kanako niining mga pulonga, miduko ako ug wala makasulti.
16 Și, iată, [unul] ca asemănarea fiilor oamenilor mi-a atins buzele; atunci mi-am deschis gura și am vorbit și i-am spus celui ce stătea înaintea mea: Domnul meu, prin viziune întristările mele s-au întors asupra mea și nu am păstrat tărie [în mine].
Ang binuhat nga daw sama sa anak sa tawo mihikap sa akong ngabil, ug gibuka ko ang akong baba ug miingon ngadto kaniya nga nagbarong sa akong atubangan: “Akong agalon, nahasol ako tungod sa panan-awon; wala na akoy nahibilin nga igong kusog.
17 Și cum poate servitorul domnului meu să vorbească cu domnul meu? Deoarece cât despre mine, dintr-odată nu a rămas tărie în mine, nici nu mai este suflare în mine.
Sulogoon mo lamang ako. Unsaon ko man sa pagpakigsulti sa akong agalon? Kay karon wala na akoy kusog, ug maglisod na gani sa pagginhawa.”
18 Atunci a venit din nou și m-a atins [unul] ca înfățișarea unui om și m-a întărit,
Ug sa makausa pa ang binuhat nga daw sama sa anak sa tawo mihikap kanako ug mipabaskog kanako.
19 Și a spus: Bărbate foarte mult iubit, nu te teme, pace ție, fii tare, da, fii tare. Și după ce mi-a vorbit, am fost întărit și am spus: Să vorbească domnul meu, fiindcă m-ai întărit.
Miingon siya, “Ayaw kahadlok, ang tawo nga gitamod pag-ayo. Hinaot nga ang kalinaw maanaa kanimo! Paglig-on karon, pagmalig-on!” Samtang nagsulti pa siya kanako, nabaskog ako. Miingon ako, “Sulti na akong agalon, kay gilig-on mo na man ako.”
20 Atunci el a spus: Știi de ce am venit la tine? Și acum mă voi întoarce să lupt cu prințul Persiei; și când voi pleca, iată, prințul Greciei va veni.
Miingon siya, “Nasayod ka ba nganong mianhi ako kanimo? Sa dili madugay mobalik ako aron makiggubat sa prinsipe sa Persia. Sa akong pagbiya, moabot ang prinsipe sa Gresya.
21 Dar îți voi arăta ceea ce este notat în scriptura adevărului; și niciunul nu rămâne tare alături de mine în aceste lucruri, decât Mihail, prințul tău.
Apan sultihan ko ikaw kung unsa ang nahisulat sa Basahon sa Kamatuoran. Walay laing isog nga makiggubat batok kanila, gawas kang Michael nga inyong prinsipe.
