Amos 6
1 Vai celor din Sion, care sunt în tihnă, și se încred în muntele Samariei, care sunt numiți mai marii națiunilor, la care a venit casa lui Israel!
Ak vai, tiem, kas droši dzīvo Ciānā un bez bēdām uz Samarijas kalna, tiem vareniem pirmajā tautā, pie kuriem nāk tie no Israēla nama.
2 Treceți la Calne și vedeți; și de acolo mergeți la Hamatul cel mare; apoi coborâți la Gatul filistenilor; sunt ele mai bune decât aceste împărății? Sau granița lor este mai mare decât granița voastră?
Ejat uz Kalni un skatāties, un no turienes ejat uz Hamatu, to lielo pilsētu, tad noejat uz Gadu Fīlistos, vai tās ir labākas nekā šīs valstis, jeb vai viņu robežas lielākas nekā jūsu robežas.
3 Voi care îndepărtați ziua cea rea și faceți să se apropie scaunul violenței;
Jūs, kam šķiet nelaimes dienu tālu esam un kas tuvu ceļat varasdarba krēslu,
4 Care vă culcați pe paturi de fildeș și vă întindeți pe divanurile lor și mâncați mieii din turmă și vițeii din mijlocul staulului;
Kas guļat uz ziloņkaulu gultām un staipāties savās guļās un ēdat jērus no ganāmā pulka un barotos teļus no laidaru vidus,
5 Care cântați la sunetul violei și inventați instrumente de muzică pentru voi, precum David;
Kas pūšat somastabules un izdomājat mūzikas rīkus kā Dāvids,
6 Care beți vin din boluri și vă ungeți cu unguentele cele mai alese; dar ei nu se mâhnesc pentru nenorocirea lui Iosif.
Kas vīnu dzerat no kausiem un svaidāties ar visdārgāko eļļu, bet nebēdājaties par Jāzepa vainu!
7 De aceea acum vor merge captivi cu cei dintâi care merg captivi și banchetul celor care s-au întins va fi luat.
Tādēļ tie nu ies cietumā paši pirmie starp cietumniekiem, un plītnieku kliegšana mitēsies.
8 Domnul DUMNEZEU a jurat pe sine însuși, spune DOMNUL Dumnezeul oștirilor: Detest maiestatea lui Iacob și îi urăsc palatele; de aceea voi da cetatea cu tot ce este în ea.
Tas Kungs Dievs ir zvērējis pie savas dvēseles, saka Tas Kungs, tas Dievs Cebaot: Man riebj Jēkaba lepnība un Es ienīstu viņa skaistos namus, tādēļ Es to pilsētu nodošu ar visu, kas tur iekšā.
9 Și se va întâmpla, dacă rămân zece oameni într-o casă, că ei vor muri.
Un notiks, ja tur desmit vīri būs atlikuši vienā namā, tie mirs.
10 Și unchiul unui om și cel care îl arde, îl va ridica să scoată oasele din casă și va spune celui de lângă laturile casei: Mai este cineva cu tine? Și el va spune: Nu. Atunci el va spune: Tăcere, pentru că nu putem aminti despre numele DOMNULUI.
Un kad ko ņems viņa svainis vai viņa dedzinātājs, un iznesīs tos kaulus no nama un sacīs uz to, kas nama kambarī: vai tur vēl kāds pie tevis? Un tas sacīs: nav neviena. Tad viņš sacīs: ciet klusu! Jo Tā Kunga vārdu nebūs pieminēt.
11 Pentru că, iată, DOMNUL poruncește și va lovi casa cea mare cu spărturi și casa cea mică cu crăpături.
Jo redzi, Tas Kungs dod pavēli, un sitīs to lielo namu, ka sagrūs, un to mazo namu, ka sadrups.
12 Vor alerga caii pe stâncă? Va ara cineva acolo cu boii? Pentru că ați întors judecata în fiere și rodul dreptății în cucută;
Vai zirgi var skriet pa klintīm? Vai tur virsū var art ar vēršiem? Jo jūs esat pārvērtuši tiesu par žulti un taisnības augļus par vērmelēm?
13 Voi care vă bucurați într-un lucru de nimic, care spuneți: Nu ne-am luat noi coarne prin tăria noastră?
Jūs, kas priecājaties par nieku un sakāt: Vai mēs caur savu stiprumu sev neesam varu dabūjuši?
14 Dar, iată, voi ridica împotriva voastră o națiune, casă a lui Israel, spune DOMNUL Dumnezeul oștirilor; și ei vă vor chinui de la intrarea Hamatului până la râul pustiului.
Jo redzi, pret jums, jūs Israēla nams, saka Tas Kungs, tas Dievs Cebaot, Es celšu vienu tautu, - un tā jūs nospaidīs no Hamatas ceļa līdz tuksneša upei.
