Faptele 9
1 Dar Saul, suflând amenințări și măcel împotriva discipolilor Domnului, s-a dus la marele preot,
Leleꞌ naa, Saulus akaꞌ a momoko ma tao doidꞌoso atahori-atahori mana tungga Yesus. Ana o sangga dalaꞌ nae nisa se. Naa de, ana neu nisiꞌ malangga monae agama Yahudi a
2 Și a dorit scrisori de la el pentru Damasc pentru sinagogi, astfel încât dacă va găsi pe unii ai acestei căi, fiind deopotrivă bărbați sau femei, să îi aducă legați la Ierusalim.
ma noꞌe susura koasa fo nendi nisiꞌ malangga ume hule-oꞌeꞌ ra sia Damsik. Ana noꞌe nae mete ma nandaa no atahori mana tungga Yesus Dala Masodꞌa Na, mae touꞌ do inaꞌ o, ana toꞌu ma paꞌa se, fo no se Yerusalem reu.
3 Și pe când călătorea el a ajuns aproape de Damasc; și dintr-odată a strălucit în jurul lui o lumină din cer,
Saulus simbo nala susura koasa ma, no nonoo nara Damsik reu. Ara deka kota naa boe, aiboiꞌ ma manggareloꞌ naronda mia lalai nandaa no Saulus.
4 Și a căzut la pământ și a auzit o voce, spunându-i: Saule, Saule, de ce mă persecuți?
Boe ma ana naꞌaloli. Ana rena haraꞌ esa olaꞌ no e nae, “Saulus! Saulus! Taꞌo bee de ho tao doidꞌoso Au taꞌo ia, e?”
5 Iar el a spus: Cine ești tu, Doamne? Și Domnul a spus: Eu sunt Isus pe care tu îl persecuți; îți este greu să dai cu călcâiul în țepușe.
Saulus natane nae, “Malangga mana olaꞌ ia, seka?” Haraꞌ naa nataa nae, “Au, Yesus, fo ho tao doidꞌosoꞌ a.
6 Și, tremurând și înmărmurit, a spus: Doamne, ce voiești să fac eu? Și Domnul i-a spus: Scoală-te și du-te în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci.
Fela fo kota rala muu. Dei fo Au ufadꞌe nggo tao sa sia naa.”
7 Iar bărbații care călătoreau cu el stăteau în picioare fără cuvinte, auzind o voce, dar nevăzând pe nimeni.
Nonoo nara o rena hara-liiꞌ na boe, te nda rita esa-esa saꞌ boe. Boe ma mopo dudꞌuꞌa nara, de ara hie-hie reuꞌ ena.
8 Iar Saul s-a ridicat de la pământ; și deși ochii îi erau deschiși, nu vedea pe nimeni; iar ei l-au condus de mână și l-au dus în Damasc.
Basa ma Saulus nambariiꞌ. Ana nalaa sobꞌa matan, te nda nita saa saꞌ boe. De ara toꞌu lima na ro e Damsik neu.
9 Și trei zile a fost fără vedere și nici nu a mâncat, nici nu a băut.
Saulus nda nita sa fai telu. Ma nda naa-ninu saa saꞌ boe.
10 Și era un anume discipol la Damasc, numit Anania; și Domnul i-a spus într-o viziune: Anania. Iar el a spus: Iată-mă, Doamne.
Sia naa, hambu Lamatuaꞌ Yesus atahori Na esa, naran Ananias. Lamatuaꞌ natudꞌu mata Na neu e, de noꞌe nae, “Ananias!” Ana nataa nae, “Ia, Lamatuaꞌ!”
11 Și Domnul i-a spus: Scoală-te și du-te în strada care se cheamă Dreaptă și întreabă în casa lui Iuda de numitul Saul din Tars; căci iată, se roagă,
Lamatuaꞌ nafadꞌe nae, “Uma dei. Muu sangga Au atahori ngga esa. Misiꞌ Dala Ndos, sia atahori sa naran Yudas ume na. Sia naa, ho sangga atahori Tarsus sa, naran Saulus. Oras ia, ana hule-oꞌe.
12 Și a văzut într-o viziune un bărbat numit Anania intrând și punând o mână peste el, ca să-și primească vederea.
Au utudꞌu e, ae dei fo atahori esa neu seꞌu e. Naeni, ho Ananias. De muu ndae lima ma neu e fo ana nita baliꞌ!”
13 Atunci Anania a răspuns: Doamne, am auzit de la mulți despre acest bărbat, câte rele a făcut sfinților tăi la Ierusalim;
Te Ananias nataa baliꞌ nae, “Taꞌo ia, Lamatuaꞌ! Hai rena atahori dui-bꞌengga atahori naa, huu ana naꞌasususaꞌ Lamatuaꞌ atahori Nara sia Yerusalem. Losa ara nda bibisaꞌ saa ena!
14 Și aici are autoritate de la preoții de seamă să-i lege pe toți care cheamă numele tău.
Leleꞌ ia hai rena mae malangga agama ra fee ne koasa fo nema humu basa atahori mana masoꞌ tungga Lamatuaꞌ Yesus Dala Masodꞌa Na.”
15 Dar Domnul i-a spus: Du-te; fiindcă el este un vas ales pentru mine, să poarte numele meu înaintea neamurilor și a împăraților și a fiilor lui Israel.
Te Lamatuaꞌ olaꞌ no Ananias fai nae, “Mae onaꞌ naa o, muu dei! Te Au tengga e dadꞌi mana soi dalaꞌ fee Au, fo ana nendi Dudꞌui Malole Ngga fee atahori ma maneꞌ mia nusa feaꞌ ra, ma atahori Israꞌel ra boe.
16 Fiindcă eu îi voi arăta ce lucruri mari trebuie să sufere pentru numele meu.
Dei fo Au utudꞌu e, fo ana bubꞌuluꞌ doidꞌosoꞌ mataꞌ saa nahani e, huu ana tungga Au.”
17 Și Anania a plecat și a intrat în casă; și, punând mâinile peste el, a spus: Frate Saul, Domnul m-a trimis, Isus, care ți-a apărut pe calea pe care veneai, ca să primești vedere și să fii umplut cu Duhul Sfânt.
Ananias rena Lamatuaꞌ olaꞌ taꞌo naa ma, ana lao nisiꞌ ume naa, de rala neu. Ana ndae lima na neu Saulus, de nae, “Aꞌa Saul. Lamatuaꞌ Yesus fo aꞌa nita mia dalaꞌ leleꞌ aꞌa nema, Ana mana denu au uma undaa o nggo. Ana denu au hule-oꞌe ma ndae lima ngga, fo aꞌa nita baliꞌ. Ana o nau fo aꞌa simbo Dula-dale Meumare Na.”
18 Și îndată, de pe ochii lui au căzut ca niște solzi; și a primit îndată vedere și s-a sculat și a fost botezat.
Oras naa, Saulus medꞌa onaꞌ uꞌu unaꞌ e kufa mia mata na, de nita neuꞌ ena. Ana fela, de ara sarani e.
19 Și după ce a primit mâncare, s-a întărit. Atunci Saul a fost câteva zile cu discipolii care erau în Damasc.
Boe ma, ana naa-ninu, de ao na o maꞌadere baliꞌ. Saulus feꞌe leo fai hira fai no Lamatuaꞌ Yesus atahori Nara mia Damsik.
20 Și îndată a predicat în sinagogi pe Cristos, că el este Fiul lui Dumnezeu.
Ana nisiꞌ atahori Yahudi ra ume hule oꞌe na, de nafadꞌe se nae, “Rena malolole dei! Memaꞌ Yesus, tebꞌe-tebꞌeꞌ Lamatualain Ana Na.”
21 Și toți care auzeau erau uimiți și spuneau: Nu este acesta cel care făcea ravagii printre cei care chemau în Ierusalim acest nume; și a venit aici cu acel scop, ca să îi aducă legați la preoții de seamă?
Atahori ra titindindi rena Saulus oꞌola na. De ara ola-olaꞌ rae, “Ana mana tao doidꞌoso Yesus atahori nara mia Yerusalem, to? Ana nema nae toꞌu nendi se risiꞌ malangga agama Yahudi ra! Taꞌo bee ia?”
22 Dar Saul se întărea tot mai mult în putere și punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că acesta este Cristosul.
Te Saulus soaꞌ natudꞌu bukti oi Yesus naa, Atahori fo Lamatualain helu nae haitua eniꞌ a maꞌahulu na neu. Saulus nanori onaꞌ naa, de atahori Yahudi ra nda rasenggiꞌ e sa. Naa de, Saulus naran boe nenenehineꞌ sia bee-bꞌee.
23 Și după ce s-au împlinit multe zile, iudeii s-au sfătuit să îl ucidă.
Nda dooꞌ sa ma, atahori Yahudi ra raꞌabꞌue rae tao risa e.
24 Dar complotul lor a fost cunoscut de Saul. Și pândeau la porți zi și noapte să îl ucidă.
Te Saulus rena siuꞌ dudꞌuꞌa deꞌulakaꞌ naa. Atahori ra tefa e hatu-rerelon sia lelesu ineꞌ a fo rae risa e.
25 Atunci discipolii l-au luat noaptea și l-au coborât pe lângă zid, într-un coș.
Te tetembaꞌ sa, Saulus nonoo nara hira reu rala e, de tao e mia boa sa rala ma raꞌonda e tungga kota a tembok na, de ana nela hela kota Damsik.
26 Și Saul, ajungând la Ierusalim, a încercat să se alăture discipolilor; dar tuturor le era teamă de el și nu credeau că era discipol.
Basa ma, Saulus Yerusalem neu. Losa naa, ana sobꞌa neu naꞌabꞌue no Lamatuaꞌ Yesus atahori Nara. Te basa se ramatau e, huu rae neꞌo ana neu tao ao na onaꞌ atahori mamahereꞌ mana tungga Lamatuaꞌ Yesus. Te dei fo ana toꞌu se.
27 Dar Barnaba l-a luat și l-a adus la apostoli și le-a povestit cum văzuse pe Domnul pe cale și că îi vorbise, și cum la Damasc predicase cutezător în numele lui Isus.
Te hambu atahori sa, nara na Barnabas. Ana mana fee Lamatuaꞌ dedenu Nara rahine Saulus. Ana dui se, saa fo dadꞌi neu Saulus mia dalaꞌ. Ana o nafadꞌe nae Saulus nandaa no Lamatuaꞌ Yesus ma Yesus o olaꞌ no e boe. Ana dui se Saulus mbaranin nafadꞌe Lamatuaꞌ Yesus Dala Masodꞌa Na neu atahori sia Damsik.
28 Și a fost cu ei în Ierusalim, venind și plecând din el.
Ara rena taꞌo naa ma, basa se simbo Saulus. De ana leo no se mia Yerusalem. Ana nambarani nafadꞌe Lamatuaꞌ Yesus Dudꞌui Malole Na neu sudꞌiꞌ a se.
29 Și vorbea cutezător în numele Domnului Isus și deopotrivă vorbea și se contrazicea cu grecii; dar ei încercau să îl ucidă.
Ana naselu no atahori Yahudi hira mana olaꞌ rendi dedꞌea Yunani. Te ara nda nau simbo oꞌola na sa, de ara sangga dalaꞌ rae tao risa e.
30 Când au aflat frații, l-au coborât la Cezareea și l-au trimis mai departe la Tars.
Lamatuaꞌ Yesus atahori Nara rena rae atahori sangga dalaꞌ deꞌulakaꞌ ma, ara ro e nisiꞌ kota Kaisarea sia tasiꞌ suun. Basa de ara haitua baliꞌ e nisiꞌ kota Tarsus.
31 Atunci au avut pace bisericile din toată Iudeea și Galileea și Samaria și au fost edificate; și, umblând în teama de Domnul și în mângâierea Duhului Sfânt, s-au înmulțit.
Basa boe ma, Yesus atahori nara mana sia nusa Yudea, Galilea, ma Samaria, rasodꞌa no dame. Ara ramaheta, ma tungga Lamatuaꞌ hihii Na. Dula-dale Meumare Na o tao manggatetee rala nara.
32 Și s-a întâmplat că, trecând Petru prin toate ținuturile, a coborât și la sfinții care locuiau în Lida.
Leleꞌ naa, Petrus hii lao ndule bee-bꞌee fo neu seꞌu Lamatuaꞌ atahori Nara. Faiꞌ sa ma, neu seꞌu atahori mana leo sia kambo Lida.
33 Și acolo a găsit un anumit om chemat Enea, care zăcea la pat de opt ani și care era paralizat.
Sia naa nandaa no touꞌ esa, naran Eneas. Eni mamaluꞌuꞌ, de nda fela hela mamana susunggu na sa, too falu ena.
34 Și Petru i-a spus: Enea, Isus Cristos te vindecă; scoală-te și fă-ți patul. Iar el s-a sculat îndată.
Petrus nafadꞌe e nae, “Eneas! Yesus Kristus nahaiꞌ nggo ena. Dadꞌi fela leo! Mulolole mamana susunggu ma!” Eneas rena taꞌo naa ma, ana fela boe.
35 Și toți cei ce locuiau în Lida și Saron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
Basa atahori sia kambo Lida no kambo Saron rita Eneas hai, ma ramahere neu Lamatuaꞌ Yesus.
36 Și în Iafo era o anume discipolă numită Tabita, care tradus se spune Dorca; femeia aceasta era plină de fapte bune și de milosteniile pe care ea le făcea.
Leleꞌ naa, inaꞌ esa nara na Tabita leo sia kota Yope sia tasi suu na. (Inaꞌ naa nara na sia dedꞌea Yunani oi, ‘Dorkas’, sosoa na oi, ‘rusa’). Ana namahere neu Lamatuaꞌ Yesus. Ana taoꞌ a maloleꞌ neu atahori, ma hii tulu-fali atahori mana tudꞌa-loloeꞌ ra.
37 Și s-a întâmplat în acele zile că era bolnavă și a murit, și după ce au scăldat-o, au pus-o într-o cameră de sus.
Faiꞌ esa ma, mama Tabita namahedꞌi, de mate. Ara rariu e, ma mboti ao sisi na, ma ralololi e sia kama ataꞌ.
38 Și fiindcă Lida era aproape de Iafo și discipolii auziseră că Petru era acolo, au trimis la el doi bărbați, dorind să nu întârzie să vină la ei.
Ara rena rae Petrus sia Lida. Kota naa lao eiꞌ na fai eꞌetuꞌ sa mia Yope. De ara denu atahori rua reu roꞌe Petrus oi, “Amaꞌ! Hai moꞌe amaꞌ nema lai-lai sia Yope dei.”
39 Atunci Petru s-a sculat și a mers cu ei. Când a ajuns, l-au dus în camera de sus; și toate văduvele stăteau în picioare lângă el, plângând și arătând cămășile și hainele pe care Dorca le-a făcut când era cu ele.
Petrus rena ma, ana fela de tungga se. Losa naa, ana nisiꞌ mama Tabita kama na. Ina falu ra sofe kama ma nggae ei-ei. Ara ratudꞌu Petrus sira badꞌu nara ma bua-baꞌus fea nara fo mama Dorkas soo fee se leleꞌ ana feꞌe masodꞌaꞌ.
40 Dar Petru i-a scos afară pe toți și s-a pus pe genunchi și s-a rugat; și, întorcându-se spre trup, a spus: Tabita, scoală-te. Iar ea și-a deschis ochii; și când l-a văzut pe Petru, s-a ridicat în șezut.
Basa ma, Petrus denu se dea reu. De ana sendeꞌ lululangga na ma hule-oꞌe. Basa ma, ana mbali mamates a, de olaꞌ nae, “Tabita! Fela leo!” Aiboiꞌ ma, inaꞌ a nalaa mata na. Nita Petrus ma, ana fela de endoꞌ.
41 Iar el i-a dat mâna și a sculat-o; și după ce a chemat sfinții și văduvele, le-a înfățișat-o în viață.
Petrus toꞌu lima na de nafefela e. Basa ma, ana noꞌe ina-falu ra ma atahori feaꞌ ra, de fee inaꞌ mana nasodꞌa baliꞌ a, neu se.
42 Și aceasta a fost cunoscută prin întreaga Iafo; și mulți au crezut în Domnul.
Basa atahori sia Yope rena dudꞌuit naa, de atahori naeꞌ ramahere Lamatuaꞌ Yesus.
43 Și s-a întâmplat că a rămas multe zile la Iafo cu un anume Simon, un tăbăcar.
Petrus leo fai hira fai mia atahori sa ume na. Atahori naa, nara na Simon. Ue-tatao na, tukan nameu banda rouꞌ.
