Faptele 9
1 Dar Saul, suflând amenințări și măcel împotriva discipolilor Domnului, s-a dus la marele preot,
Sawluh naw Bawipa hnukläk jah mkyüh lü jah hnim khaia ngbüki naw,
2 Și a dorit scrisori de la el pentru Damasc pentru sinagogi, astfel încât dacă va găsi pe unii ai acestei căi, fiind deopotrivă bărbați sau femei, să îi aducă legați la Ierusalim.
Bawipa tuilam kläklamkie nghnumi kpamie naküt jah khit lü Jerusalema a jah lawpüi vaia, Damatet mlüha sinakoka veki am ca a ja pet vaia Jerusalema ktaiyü ngvaia veia kthäh khaia citki.
3 Și pe când călătorea el a ajuns aproape de Damasc; și dintr-odată a strălucit în jurul lui o lumină din cer,
Acukba cit lü Damatet mlüh pei a pha law üng, khankhawa ka akvai cun angxita a peia vai law sawxatki.
4 Și a căzut la pământ și a auzit o voce, spunându-i: Saule, Saule, de ce mă persecuți?
Acunüng, Sawluh mdeka khana kyu lü, “Sawluh, Sawluh, i vai na na mkhuimkhaki ni?” tia kthai a ngjak.
5 Iar el a spus: Cine ești tu, Doamne? Și Domnul a spus: Eu sunt Isus pe care tu îl persecuți; îți este greu să dai cu călcâiul în țepușe.
Sawluh naw, “Bawipa, nang u ni?” a ti. “Na mkhuimkha Jesuha ka kyaki ni; tia kthai a ngjak.
6 Și, tremurând și înmărmurit, a spus: Doamne, ce voiești să fac eu? Și Domnul i-a spus: Scoală-te și du-te în cetate și ți se va spune ce trebuie să faci.
Acunsepi tho law lü mlüh da cita, acunüng na pawh vai ni mtheh khaie ni” a ti.
7 Iar bărbații care călătoreau cu el stăteau în picioare fără cuvinte, auzind o voce, dar nevăzând pe nimeni.
Acua a hlawnga cit hngakie naw kthai ngja u sepi, u am hmu u.
8 Iar Saul s-a ridicat de la pământ; și deși ochii îi erau deschiși, nu vedea pe nimeni; iar ei l-au condus de mână și l-au dus în Damasc.
Sawluh cun mdek üngka naw tho law be lü, hang mangki naw ipi am hmu thei se, a kut üng kaih u lü, Damatet mlüha ami cehpüi.
9 Și trei zile a fost fără vedere și nici nu a mâncat, nici nu a băut.
Mhnüp kthum khawdei am hmu lü i am eiaw lü veki.
10 Și era un anume discipol la Damasc, numit Anania; și Domnul i-a spus într-o viziune: Anania. Iar el a spus: Iată-mă, Doamne.
Acunüng, Damateta Anani ngming naki axüisaw mat veki. Pamhnam naw a ngmang üng, “Anani” a ti. Ani naw, “Bawipa aw, hia ve veng” a ti.
11 Și Domnul i-a spus: Scoală-te și du-te în strada care se cheamă Dreaptă și întreabă în casa lui Iuda de numitul Saul din Tars; căci iată, se roagă,
Bawipa naw a veia, “Tho law lü, lam ngdüng ami tia lama cita, Sawluh naki Tasuh mlüha ka Judaha ima va suia; acua ktaiyü lü veki ni;
12 Și a văzut într-o viziune un bărbat numit Anania intrând și punând o mână peste el, ca să-și primească vederea.
Anani ngming naki naw lut lü a mik a mdeisak be vaia, a khana a kut mtaih se, hmu päng veng” a ti.
13 Atunci Anania a răspuns: Doamne, am auzit de la mulți despre acest bărbat, câte rele a făcut sfinților tăi la Ierusalim;
Anani naw, “Bawipa aw, acun cun, Jerusalem mlüha na khyangea khana a jah mkhuimkhanak, khyang ngcim khawhah mpyawng üng ka ngjaki;
14 Și aici are autoritate de la preoții de seamă să-i lege pe toți care cheamă numele tău.
acunüng, hia pi na ngming pyenki naküt a jah mannak vaia ktaiyü ngvaiea veia ana yah pängki ni” ti lü a msang.
15 Dar Domnul i-a spus: Du-te; fiindcă el este un vas ales pentru mine, să poarte numele meu înaintea neamurilor și a împăraților și a fiilor lui Israel.
Acunsepi, Bawipa naw, “Cita, Khyangmjükcee, sangpuxange ja Isarel khyangmjükcee venaka ka ngming cehpüi khaia ka xü ni.
16 Fiindcă eu îi voi arăta ce lucruri mari trebuie să sufere pentru numele meu.
“Ka ngminga phäha mkhuimkhanak ihlawka khamei khai tia ka ksing lawsak khai” a ti.
17 Și Anania a plecat și a intrat în casă; și, punând mâinile peste el, a spus: Frate Saul, Domnul m-a trimis, Isus, care ți-a apărut pe calea pe care veneai, ca să primești vedere și să fii umplut cu Duhul Sfânt.
Acunüng, Anani cun va cit lü Sawluha venak ima lutki; a khana a kut mtaih lü, “Ka na Sawluh aw, na mika hmuhnak be vai ja Ngmüimkhya Ngcim am na benak vaia, na law lama Bawipa na veia ngdangki Jesuh naw a na tüih law ni” a ti.
18 Și îndată, de pe ochii lui au căzut ca niște solzi; și a primit îndată vedere și s-a sculat și a fost botezat.
Acunja, a mik üngka naw ngalipa nglawh lawa mäiha nglo law lü, a mik mdei law beki; acunüng, tho law lü, Baptican khanki.
19 Și după ce a primit mâncare, s-a întărit. Atunci Saul a fost câteva zile cu discipolii care erau în Damasc.
Acunüng, a ei päng ja, aktha ve law beki. Acunüng, Damatet khawa veki axüisawea veia asäng veki.
20 Și îndată a predicat în sinagogi pe Cristos, că el este Fiul lui Dumnezeu.
Sinakoka cit täih lü, Jesuh cun Pamhnama Cakpa akyaka mawng sangki.
21 Și toți care auzeau erau uimiți și spuneau: Nu este acesta cel care făcea ravagii printre cei care chemau în Ierusalim acest nume; și a venit aici cu acel scop, ca să îi aducă legați la preoții de seamă?
A ngthu pyen ngjaki naküt naw cäi u lü, “Hin hin, Jerusalem mlüha hina ngming pyenki naküt ja khuimkha khawikia am kya ai se? Acune cun jah khit lü ktaiyü ngvaiea veia a jah cehpüi vaia lawki ni” ami ti.
22 Dar Saul se întărea tot mai mult în putere și punea în încurcătură pe iudeii care locuiau în Damasc, dovedind că acesta este Cristosul.
Acunsepi, Sawluh cun a pyen johit am be law lü, Damateta vekia Judahea pyen naküta ngthu ja msang lü, Jesuh cun Khritaw kcanga akyaka mawng a jah mtheh.
23 Și după ce s-au împlinit multe zile, iudeii s-au sfătuit să îl ucidă.
Acunüng, asäng nghjawk se, Sawluh hnim khaiea Judahe nghmu u lü cengkie.
24 Dar complotul lor a fost cunoscut de Saul. Și pândeau la porți zi și noapte să îl ucidă.
Acunsepi, Sawluh naw ami ceng a ksingei. Sawluh hnim khaiea bü u lü mkawte cun amhnüp mthana ami jah ngnäng.
25 Atunci discipolii l-au luat noaptea și l-au coborât pe lângă zid, într-un coș.
Acunsepi, axüisawe naw cehpüi u lü mthana vawh üng takie naw ngvawng üngkhyüh ami ju khyak.
26 Și Saul, ajungând la Ierusalim, a încercat să se alăture discipolilor; dar tuturor le era teamă de el și nu credeau că era discipol.
Acunüng, Sawluh naw Jerusalem mlüh a pha ja, axüisawe jah ngdawn hüpüi se, axüisawa kya hngaki ti am jum u lü ami van naw ami kyühei.
27 Dar Barnaba l-a luat și l-a adus la apostoli și le-a povestit cum văzuse pe Domnul pe cale și că îi vorbise, și cum la Damasc predicase cutezător în numele lui Isus.
Banabah naw ngkhahpüi lü axüisawea veia lawpüiki naw, lama Bawipa hmu se a ngthuheipüia mawng, Damatet khawa am kyühei lü Jesuha ngming am ngthu a pyena mawng cun a jah mtheh.
28 Și a fost cu ei în Ierusalim, venind și plecând din el.
Acukba Sawluh cun Jerusalem khawa ami veia cit hü lü Bawipa ngming am ling lü ngthu pyenki.
29 Și vorbea cutezător în numele Domnului Isus și deopotrivă vorbea și se contrazicea cu grecii; dar ei încercau să îl ucidă.
Krik khyü pyenki Judahea veia ngthu pyen se, ngcupüikie naw, hnim khaie a ami bü.
30 Când au aflat frații, l-au coborât la Cezareea și l-au trimis mai departe la Tars.
Acunüng, Jumeikie naw ami ksing law üng, Ketarih khawa cehpüi u lü Tasuh khawa ami tüihin u.
31 Atunci au avut pace bisericile din toată Iudeea și Galileea și Samaria și au fost edificate; și, umblând în teama de Domnul și în mângâierea Duhului Sfânt, s-au înmulțit.
Sangcime cun Judah, Kalile ja Samariha dim’yenak am vekie; acunüng, Ngmüimkhya Ngcim naw ngjuk ktha jah pe lü khyang nung law u lü Bawipa cun aktäa kyühkie.
32 Și s-a întâmplat că, trecând Petru prin toate ținuturile, a coborât și la sfinții care locuiau în Lida.
Pita cun hnün naküt üng cit hü lü Ludah mlüha veki Mhnama khyangea venaka ju citki.
33 Și acolo a găsit un anumit om chemat Enea, care zăcea la pat de opt ani și care era paralizat.
Acua khyang mat, Eni ngming naki, xo lü kum khyet a ihnak üng ngjänki a hmu.
34 Și Petru i-a spus: Enea, Isus Cristos te vindecă; scoală-te și fă-ți patul. Iar el s-a sculat îndată.
Pita naw, “Eni, Jesuh Khritaw naw ning mdaw be ve; tho law lü na ngjännak pyanga” ti se, acun üng, angxita tho lawki.
35 Și toți cei ce locuiau în Lida și Saron l-au văzut și s-au întors la Domnul.
Ludah mlüh ja Saron mlüha vekie naküt naw, Eni hmu u lü, Bawipa veia nghlatkie.
36 Și în Iafo era o anume discipolă numită Tabita, care tradus se spune Dorca; femeia aceasta era plină de fapte bune și de milosteniile pe care ea le făcea.
Jukpei mlüh k'uma Tabitah ngmingnakia nghnumi mat veki. A Krik ngming cun Dorka naki, ‘Sa khyuk’ tinaka kyaki. Acuna nghnumi cun jumei lü, akdaw bilo lü, aktäa petmsawkia nghnumia kyaki.
37 Și s-a întâmplat în acele zile că era bolnavă și a murit, și după ce au scăldat-o, au pus-o într-o cameră de sus.
Acunüng, ani cun am mya lü thi se, a yawk cun mthi u lü ima khana ami mphän.
38 Și fiindcă Lida era aproape de Iafo și discipolii auziseră că Petru era acolo, au trimis la el doi bărbați, dorind să nu întârzie să vină la ei.
Acunüng, Ludah mlüh cun Jukpei mlüh khyüh am thuk, axüisawe naw Pita acua veki tia ami ksing üng, “Käh sü lü, kami veia law kawpi” tia nghui na khaia, khyang nghngih ami jah tüih.
39 Atunci Petru s-a sculat și a mers cu ei. Când a ajuns, l-au dus în camera de sus; și toate văduvele stăteau în picioare lângă el, plângând și arătând cămășile și hainele pe care Dorca le-a făcut când era cu ele.
Acunüng, Pita cun tho law lü, ami veia cit haki. A pha ja khan ima ami cehpüi; hmeinu naküt cun a peia ngdüi u lü, Dorka naw ami veia a ve ham üng a jah pyana kcue ja jihe jah büktengsak u lü kyapkie.
40 Dar Petru i-a scos afară pe toți și s-a pus pe genunchi și s-a rugat; și, întorcându-se spre trup, a spus: Tabita, scoală-te. Iar ea și-a deschis ochii; și când l-a văzut pe Petru, s-a ridicat în șezut.
Acunsepi, Pita naw ami van kpunga ja lu lawsak lü a mkhuk süm lü ktaiyüki; yawk da nglat lü “Tabitah, tho law” a ti. Acunüng, mdei law lü, Pita a hmu ja tho law lü ngawki.
41 Iar el i-a dat mâna și a sculat-o; și după ce a chemat sfinții și văduvele, le-a înfățișat-o în viață.
Acunüng, Pita naw a kut säng lü mthoki naw, jumeikie ja hmeinue jah khü lü, akxünga a jah mhnuh.
42 Și aceasta a fost cunoscută prin întreaga Iafo; și mulți au crezut în Domnul.
Acun cun Jukpei mlüh üngkae ami van naw ngja u lü khyang khawha naw Bawipa jumkie.
43 Și s-a întâmplat că a rămas multe zile la Iafo cu un anume Simon, un tăbăcar.
Pita cun Jukpei mlüha mhnüp khawvei savun pyangki Sihmona ima veki.
