Faptele 8
1 Și Saul a fost de acord cu moartea lui. Iar în acele zile a fost o mare persecuție împotriva bisericii care era la Ierusalim; și toți au fost împrăștiați prin toate regiunile Iudeii și Samariei, exceptând apostolii.
Saulus sia mamanaꞌ naa boe, de naꞌaheiꞌ risa Stefanus.
2 Și [niște] bărbați pioși l-au dus pe Ștefan [pentru a-l înmormânta] și au făcut pentru el un mare bocet.
Leleꞌ naa, hambu atahori hira mana manggate tungga Lamatualain. Stefanus mate ma, ara nggae ei-ei, de reu haꞌi rendi ao sisi na fo raꞌoi. Eniꞌ a faiꞌ naa, atahori raꞌasususaꞌ Lamatuaꞌ Yesus atahori Nara sia Yerusalem, de ara doidꞌoso seli. Basa se rela sea-sarangganggaa risiꞌ propinsi Yudea ma propinsi Samaria. Hela akaꞌ a Yesus dedenu Nara sia Yerusalem.
3 Cât despre Saul, prăpădea biserica, intrând în fiecare casă; și, târând deopotrivă bărbați și femei, îi preda la închisoare.
Te Saulus sangga dalaꞌ nakandooꞌ a fo tao doidꞌoso Yesus atahori nara. Ana sangga se sudꞌiꞌ a sia bee-bꞌee. Ana masoꞌ kalua tungga-tunggaꞌ a ume fo sangga se. Mae touꞌ do inaꞌ o, ana toꞌu fo tao se bui rala reu.
4 De aceea cei împrăștiați au mers pretutindeni, predicând cuvântul.
Onaꞌ mae atahori raꞌasususaꞌ Yesus atahori nara, losa ara rela sea-saranggaa, te ara nda raloeꞌ dui Lamatuaꞌ Yesus Dudꞌui Malole Na neu atahori sia bee-bꞌee.
5 Atunci Filip a coborât la cetatea Samariei și le-a predicat pe Cristos.
Onaꞌ a, Filipus. Ana nisiꞌ kota esa sia nusa Samaria de dui atahori ra nae, Kristus fo Lamatualain dudꞌu eniꞌ a maꞌahulu na, naeni Yesus.
6 Și oamenii într-un gând au dat atenție celor vorbite de Filip, auzind și văzând miracolele pe care le făcea.
Ana tao manadadꞌiꞌ ra, ma atahori ra raꞌabꞌubꞌue fo rena malolole oꞌola Na.
7 Fiindcă din mulți posedați ieșeau duhuri necurate, strigând cu voce tare; și mulți paralizați și șchiopi au fost vindecați.
Sia naa hambu atahori nitu taoꞌ ra. Nitu ra lao hela atahori ra no randu rahereꞌ. Atahori mamaluꞌuꞌ ro ei dokaꞌ hetar o hai reuꞌ ena boe.
8 Și era mare bucurie în acea cetate.
Naa de atahori mana sia kota naa ramahoꞌo seli.
9 Și un anume bărbat, numit Simon, era dinainte în cetate folosind vrăjitorie și fermecând oamenii Samariei, spunând că el însuși este cineva mare;
Sia naa hambu atahori mahineꞌ sa, naran Simon. Eniꞌ a dooꞌ ena, ana pake nitu mahine na neu atahori Samaria ra. Ana koa-koaꞌ ao na nae, “Au ia, manaseliꞌ!”
10 Căruia toți îi dădeau atenție, de la cel mai mic la cel mai mare, spunând: Acest om este puterea cea mare a lui Dumnezeu.
Basa moko-anak, touꞌ-inaꞌ, sia kota naa, ola-olaꞌ Simon nara na rae, “Wii! Atahori ia, seli ma! Saa fo ana taoꞌ naa, mia Lamatualain koasa Na!” Huu ana nahine pake nitu a mahine na, de atahori ra hii pake e eniꞌ a dooꞌ ena.
11 Și îi dădeau atenție, din cauză că de mult timp îi fermecase cu vrăjitorii.
12 Dar când l-au crezut pe Filip, predicând lucrurile împărăției lui Dumnezeu și numele lui Isus Cristos, au fost botezați deopotrivă bărbați și femei.
Te ia naa, ara rena Filipus nanori Lamatualain parenda Na, ma natudꞌu dalaꞌ fo ara dadꞌi Lamatualain atahori Na, nendiꞌ Yesus nara Na. Rena basa ma, naeꞌ ramahere, de masoꞌ dadꞌi Lamatualain bobꞌonggi Na. Mae touꞌ do inaꞌ, ara nau dadꞌi taꞌo naa. Naa de, ara hambu sarani.
13 Atunci chiar Simon însuși a crezut; și după ce a fost botezat, continua cu Filip și se minuna, privind miracolele și semnele care erau făcute.
Simon o namahere ma nau dadꞌi Yesus atahori Na. De ara sarani e ma ana tungga Filipus sudꞌiꞌ a bee reu. Leleꞌ ana nita manadadꞌiꞌ fo Filipus taoꞌ ra, ana kakaler langgan, oi “We! Ia, seli tebꞌe!”
14 Și când apostolii, care erau în Ierusalim, au auzit că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și Ioan;
Leleꞌ naa, Lamatuaꞌ Yesus dedenu Nara mana sia Yerusalem rena rae atahori sia nusaꞌ Samaria ra ramahere Lamatualain Dedꞌea-oꞌola Na. Basa ma, ara denu Petrus no Yohanis naa reu.
15 Care, după ce au coborât, s-au rugat pentru ei să primească Duhul Sfânt;
Ruꞌa se losa naa, dei de bubꞌuluꞌ atahori mana sia naa ra, nda feꞌe simbo Lamatualain Dula-dale Meumare Na sa. Ara feꞌe a hambu sarani pake Yesus nara Na. De Petrus no Yohanis ndae lima nara neu se, ma hule-oꞌe, roꞌe fo atahori Samaria ra o simbo Lamatualain Dula-dale Meumare Na. Boe ma, ara simbo neuꞌ ena.
16 (Fiindcă până atunci nu căzuse peste niciunul dintre ei; doar că erau botezați în numele Domnului Isus.)
17 Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
18 Și când a văzut Simon că prin punerea mâinilor apostolilor a fost dat Duhul Sfânt, le-a oferit bani,
Simon o nita Petrus no Yohanis ndae lima nara reu atahori ra, ma ara simbo Lamatualain Dula-dale Na. De ana loo doiꞌ neu ruꞌa se, ma noꞌe nae,
19 Spunând: Dați-mi și mie această putere, ca pe oricine pun mâinile, să primească Duhul Sfânt.
“We! Ama nggare! Fee au koasa naa dei. Fo mete ma au tao lima ngga neu se ata, na ara simbo Lamatualain Dula-dale Meumare Na.”
20 Dar Petru i-a spus: Banii tăi să piară cu tine, pentru că te-ai gândit că darul lui Dumnezeu poate fi cumpărat cu bani.
Te Petrus bua e nae, “Mate mopo nggo mo doi ma! Mbei ma ho mae bisa hasa Lamatualain Dula-dale Na no doiꞌ, do? Hokoꞌ! Atahori nda bisa hasa Lamatulain Dula-dale Na sa.
21 Tu nu ai nici parte nici sorț în acest lucru; fiindcă inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
Ho nda ma hak saa-saa saꞌ boe neu Lamatualain Dula-dale Na, te rala ma nda ndos sa. Ho sanggaꞌ a dala hahambuꞌ soaꞌ neu aom.
22 Pocăiește-te așadar de acea stricăciune a ta și roagă-te lui Dumnezeu, dacă îți poate fi cumva iertat gândul inimii tale.
Doaꞌ tao salaꞌ leo. Malole lenaꞌ hule-oꞌe neu Lamatualain, fo onaꞌ bee naa, Ana fee ambon neu dudꞌuꞌa deꞌulaka ma.
23 Pentru că îmi dau seama că ești în fierea amărăciunii și legătura nedreptății.
Au bubꞌuluꞌ ho nda nau atahori feaꞌ lenaꞌ nggo sa, ma deꞌulakaꞌ naeꞌ paꞌa nggo!”
24 Atunci, Simon a răspuns și a zis: Rugați-vă Domnului pentru mine, ca niciunul dintre aceste lucruri pe care le-ați vorbit să nu vină peste mine.
Petrus ola basa naa boe ma, Simon noꞌe ruꞌa se nae, “Ama nggare! Mete ma taꞌo naa, tulun hule-oꞌe fee au, fo dedꞌea deꞌulakaꞌ naa, afiꞌ dai au.”
25 Și ei, după ce au adeverit și au predicat cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim și au predicat evanghelia în multe sate ale samaritenilor.
Basa naa ma, Petrus no Yohanis dui Lamatuaꞌ Yesus Dudꞌui Malole Na ma rafadꞌe Lamatualain Dedꞌea-oꞌola Na sia kota naa. Boe ma ara baliꞌ Yerusalem reu. Tungga-tungga dalaꞌ, ara tuli kambo-kamboꞌ sia propinsi Samaria, fo dui Lamatuaꞌ Yesus Dudꞌui Malole Na neu basa atahori sia naa.
26 Și îngerul Domnului i-a vorbit lui Filip, spunând: Scoală-te și du-te spre sud, pe calea care coboară de la Ierusalim spre Gaza, care este pustie.
Basa ma, Lamatualain ate Na esa mia sorga denu Filipus nae, “Ana ngge! Lao muu tungga dalaꞌ mana ona neu. Tungga dala mbaraaꞌ naa mana mia Yerusalem nisiꞌ kota Gasa.”
27 Și s-a sculat și s-a dus; și iată, un bărbat din Etiopia, un famen cu mare putere la Candace, împărăteasa etiopienilor, care avea în grijă toată vistieria ei, care venise la Ierusalim să se închine,
Filipus rena parendaꞌ naa boe ma, ana lao neuꞌ ena. Losa dalaꞌ naa ma, nita atahori sa. Eni, atahori monaeꞌ sa mia nusa Etiopia. Ana mana tao mataꞌ neu ratu Kandake hata-heto nara. Ana feꞌe hule-oꞌe basa mia Yerusalem, de ana baliꞌ no kareta. Filipus nita e endoꞌ baca sia kareta ata. Ana baca Lamatulain mana ola-ola Na baꞌi Yesaya susura na.
28 Se întorcea și ședea în carul său, citind din profetul Isaia.
29 Atunci Duhul i-a spus lui Filip: Apropie-te și alătură-te acestui car.
Lamatualain Dula-dale Na denu Filipus neu deka kareta fo nandaa no atahori naa.
30 Și Filip a alergat acolo și l-a auzit citind din profetul Isaia și a spus: Înțelegi ce citești?
Ana deka boe ma, rena atahori naa baca mia baꞌi Yesaya susura na. Natane nae, “Amaꞌ! Muhine saa fo bacaꞌ naa, do, hokoꞌ?”
31 Iar el a spus: Cum aș putea, dacă nu mă călăuzește cineva? Și i-a cerut lui Filip să urce și să șadă cu el.
Nataa nae, “Hokoꞌ. Musi atahori rafadꞌe au, dei fo uhine. Uma endoꞌ mo au sia ia.”
32 Și locul din scriptură pe care îl citea era acesta: El a fost dus ca o oaie la măcel; și ca un miel necuvântător înaintea celui ce îl tunde, așa nu și-a deschis gura;
Susura fo ana bacaꞌ naa, lii na taꞌo ia: “Ara lea E, onaꞌ lea bibꞌi lombo, fo rae hala. Ana dadꞌi onaꞌ bibꞌi lombo anaꞌ fo atahori nggute fulu na, te nda naꞌamee sa. Ana nda nahara sa, ma nda nataa saa saꞌ boe.
33 În umilirea lui, judecata i-a fost luată; și generația sa, cine [o] va vesti? Fiindcă viața i-a fost luată de pe pământ.
Ara raꞌamuti E; Ma raꞌetuꞌ sala dedꞌea Na. Ara tao risa E, te nda no sala Na saa saꞌ boe. Naa de, hai nda bisa olaꞌ mbei sa boe soꞌal tititi-nonosi Nara.”
34 Și famenul i-a răspuns lui Filip și a zis: Te rog, despre cine vorbește profetul acest lucru? Despre el însuși, sau despre altcineva?
Atahori monaen naa baca basa ma, natane Filipus nae, “Taꞌo bee? Baꞌi Yesaya olaꞌ naa neu ao na, do, olaꞌ neu atahori feaꞌ?”
35 Atunci Filip și-a deschis gura și a început de la aceeași scriptură și i-a predicat pe Isus.
Basa de, Filipus nanori e, Lamatuaꞌ Yesus Dudꞌui Malole Na. Ana dui mia Yesaya susuran naa, ma mia susura feaꞌ ra boe, fo natudꞌu dalaꞌ tungga Yesus.
36 Și pe când mergeau pe cale, au ajuns la o apă oarecare și famenul a spus: Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?
Ara feꞌe lao-laoꞌ ma, atahori naa nita oe sia loe sa. De ana olaꞌ tute Filipus oꞌola na, ma noꞌe nae, “Amaꞌ. Mete dei! Oe sia naa. Mete ma nau, na, onda teu fo sarani au sia ia leon.”
37 Și Filip a spus: Dacă crezi din toată inima ta, este permis. Iar el a răspuns și a zis: Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu.
[Basa ma Filipus nataa nae, “Mete ma amaꞌ mumuhere tebꞌe-tebꞌe Lamatuaꞌ Yesus, naa nda saa saꞌ boe. Ata onda fo au sarani amaꞌ.” Ana naꞌaheiꞌ nae, “Au umuhere tebꞌe-tebꞌeꞌ Yesus, fo Lamatualain dudꞌu mia dalahulu na neu. Eni, Lamatualain Ana Na.”]
38 Și a poruncit să stea carul; și au coborât amândoi în apă, deopotrivă Filip și famenul; și l-a botezat.
Boe ma, amaꞌ naa denu kareta na nambariiꞌ. Ara onda de oeꞌ rala reu. Ma Filipus sarani e.
39 Și când au ieșit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut; și s-a dus pe calea sa, bucurându-se.
Ruaꞌ se dea reu mia oe a ma, Lamatualain Dula-dale Meumare Na nendi Filipus nisiꞌ mamana feaꞌ. Atahori monaen naa nda nita e sa ena. Dadꞌi ana lao nakandoo, no rala na namahoꞌo seli.
40 Iar Filip s-a aflat la Azot; și, traversând ținutul, predica în toate cetățile până a ajuns în Cezareea.
Te aiboiꞌ ma Filipus losa kamboꞌ esa, naran Asotus. Mia naa, ana laoꞌ nakandoo fo nafadꞌe Yesus Dudꞌui Malole Na neu atahori. Ana lao tuli basa kamboꞌ losa kota Kaisarea.
