Faptele 8
1 Și Saul a fost de acord cu moartea lui. Iar în acele zile a fost o mare persecuție împotriva bisericii care era la Ierusalim; și toți au fost împrăștiați prin toate regiunile Iudeii și Samariei, exceptând apostolii.
Solo da Sidibene ea medole legesu hou hahawane ba: i. Amo esoga, Yelusaleme sese fi dunu huluane da eno dunu ilia loboga se bagade nabalu. Asunasi dunu hame, be eno lalegagui dunu huluane da beda: iba: le, Yelusaleme yolesili, afafale Yudia amola Samelia, amo sogega fila asi.
2 Și [niște] bărbați pioși l-au dus pe Ștefan [pentru a-l înmormânta] și au făcut pentru el un mare bocet.
Gasa bagade lalegagui dunu da Sidibene ea da: i hodo lale, ha: giwane dinanuwane uli dogone sali.
3 Cât despre Saul, prăpădea biserica, intrând în fiecare casă; și, târând deopotrivă bărbați și femei, îi preda la închisoare.
Be Solo da Yesu Ea fa: no bobogesu fi gugunufinisimusa: dawa: i galu. E da moilai eno amola moilai eno, amoga doaga: le, Yesu Ea hou lalegagui dunu amola uda, gasawane hiouginana se dabe iasu diasu ganodini sali.
4 De aceea cei împrăștiați au mers pretutindeni, predicând cuvântul.
Dafawaneyale dawa: su dunu huluane da afagogobeba: le, ilia da sogebi huluane amoma Gode Ea sia: olelela asi.
5 Atunci Filip a coborât la cetatea Samariei și le-a predicat pe Cristos.
Filibe da Samelia sogega asili, amo soge bisili moilai bai bagade amo ganodini, Gode Ea ilegei dunu (Mesaia) da misi dagoi, amo sia: olelei.
6 Și oamenii într-un gând au dat atenție celor vorbite de Filip, auzind și văzând miracolele pe care le făcea.
E da musa: hame ba: su gasa bagade hou hamobeba: le amola sia: moloiwane olelebeba: le, dunu bagohame da noga: le nabi.
7 Fiindcă din mulți posedați ieșeau duhuri necurate, strigând cu voce tare; și mulți paralizați și șchiopi au fost vindecați.
Fio liligi bagohame dunu ilia dogo ganodini esalu da bagadewane welalu fadegai dagoi. Dunu gadoi hamoi amola emo gasuga: igi dunu bagohame, e da Gode Ea gasaga uhinisi.
8 Și era mare bucurie în acea cetate.
Amaiba: le, amo diasu ganodini dunu huluane da hahawane bagade ba: i.
9 Și un anume bărbat, numit Simon, era dinainte în cetate folosind vrăjitorie și fermecând oamenii Samariei, spunând că el însuși este cineva mare;
Amo diasu ganodini dunu afadafa esalu ea dio amo Saimone. E da sema nabi dunu galu. Ea gasa hou hamobeba: le, Samelia dunu da fofogadigisu. E da bagade dawa: su dunu, hisu da sia: i galu.
10 Căruia toți îi dădeau atenție, de la cel mai mic la cel mai mare, spunând: Acest om este puterea cea mare a lui Dumnezeu.
Diasu ganodini, dunu huludafa beda: iba: le, ea hou dawa: lalu. Ilia amane sia: i, “Amo dunu da Gode Ea gasa gagui dunu, Baligili Gasa Gagui!”
11 Și îi dădeau atenție, din cauză că de mult timp îi fermecase cu vrăjitorii.
E da eso bagohame gasa bagade nabi hou hamobeba: le, ilia da ema fa: no bobogelalu.
12 Dar când l-au crezut pe Filip, predicând lucrurile împărăției lui Dumnezeu și numele lui Isus Cristos, au fost botezați deopotrivă bărbați și femei.
Be Filibe da Gode Ea Hinadafa Hou amola Yesu Gelesu Ea Sia: Ida: iwane Gala, amo ilima olelei galu, ilia dafawaneyale dawa: beba: le, dunu amola uda, huluane hanoga fane sali dagoi.
13 Atunci chiar Simon însuși a crezut; și după ce a fost botezat, continua cu Filip și se minuna, privind miracolele și semnele care erau făcute.
Amola Saimone hi da dafawaneyale dawa: i galu. E da hanoga fane sali dagoloba, Filibe ea baligiga aligili, musa: hame ba: su gasa bagade hou ba: beba: le, bagadewane fofogadigi.
14 Și când apostolii, care erau în Ierusalim, au auzit că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și Ioan;
Asunasi dunu Yelusaleme moilai bai bagade amo ganodini esalu, ilia da Samelia dunu da Gode Ea hou lalegagui amo nababeba: le, amo dunu fidima: ne, Bida amola Yone asunasi.
15 Care, după ce au coborât, s-au rugat pentru ei să primească Duhul Sfânt;
Bida amola Yone da Samelia moilai afadafa amoga doaga: le, ilia da Samelia dunu amo da Gode Ea hou lalegagui, ilia dogo ganodini Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala da aligila sa: ima: ne sia: ne gadoi.
16 (Fiindcă până atunci nu căzuse peste niciunul dintre ei; doar că erau botezați în numele Domnului Isus.)
Amo esoga, Samelia dunu ilia Hina Yesu Gelesu Ea Dioba: le amo fawane ba: bodaise hamoi dagoiba: le, ilia dogo ganodini Gode Ea A: silibu Hadigidafa da hame aligila sa: i.
17 Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
Amalalu, Bida amola Yone, ela lobo ilima ligisili, Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala ilia dogo ganodini aligila sa: i.
18 Și când a văzut Simon că prin punerea mâinilor apostolilor a fost dat Duhul Sfânt, le-a oferit bani,
Ela da amo lalegagui dunu ilima lobo ligisiba: le, Gode da ilima Ea A: silibu i dagoi, amo hou Saimone ba: i. Amaiba: le, e da Bida amola Yone, elama muni imunusa: sia: i.
19 Spunând: Dați-mi și mie această putere, ca pe oricine pun mâinile, să primească Duhul Sfânt.
E amane sia: i, “Na da dunu ilima na lobo ligisili, ilia Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala lama: ne, amo gasa hou alia nama bidi lama.”
20 Dar Petru i-a spus: Banii tăi să piară cu tine, pentru că te-ai gândit că darul lui Dumnezeu poate fi cumpărat cu bani.
Be Bida bu adole i, “Di da giadofale Gode Ea hahawane dogolegele iasu muniga bidi lamu dawa: beba: le, di amola dia muni, gilisili Helo sogega sa: imu da defea.
21 Tu nu ai nici parte nici sorț în acest lucru; fiindcă inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
Dia dogo da Gode ba: ma: ne noga: i hameba: le, di da ninia hawa: hamosu amoga gilisimu da hamedeidafa.
22 Pocăiește-te așadar de acea stricăciune a ta și roagă-te lui Dumnezeu, dacă îți poate fi cumva iertat gândul inimii tale.
Di gogosiane, dia wadela: i hamomu dawa: su yolesili, di da amo wadela: le dawa: beba: le Gode da gogolema: ne olofoma: ne, Godema sia: ne gadoma.
23 Pentru că îmi dau seama că ești în fierea amărăciunii și legătura nedreptății.
Dia dogo ganodini da gamogai mudasu hou amola wadela: i hou da di gasa bagadewane gagulaligisa.”
24 Atunci, Simon a răspuns și a zis: Rugați-vă Domnului pentru mine, ca niciunul dintre aceste lucruri pe care le-ați vorbit să nu vină peste mine.
Amalalu, Saimone da Bida amola Yone, elama sia: i, “Amo hou di waha sia: i liligi nama mae doaga: ma: ne, ali da Godema sia: ne gadoma: ne na da ha: giwane edegesa!”
25 Și ei, după ce au adeverit și au predicat cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim și au predicat evanghelia în multe sate ale samaritenilor.
Bida amola Yone, da Gode Ea hou elama hamoi amo olelelalu, amola Gode Ea Sia: olelelalu, Yelusaleme moilai bai bagade amoga buhagi. Logoga ahoanoba, ela da Gode Sia: Ida: iwane Gala Samelia moilai gagai bagohame amo ganodini olelei.
26 Și îngerul Domnului i-a vorbit lui Filip, spunând: Scoală-te și du-te spre sud, pe calea care coboară de la Ierusalim spre Gaza, care este pustie.
Gode Ea a: igele dunu da Filibema amane sia: i, “Dia liligi gilisili, di ga (south) asili, logo da Yelusaleme yolesili Gasa moilai bai bagadega doaga: sa, amo logoga masa. (Dunu da wali eso amo logoga hame ahoa.)
27 Și s-a sculat și s-a dus; și iată, un bărbat din Etiopia, un famen cu mare putere la Candace, împărăteasa etiopienilor, care avea în grijă toată vistieria ei, care venise la Ierusalim să se închine,
28 Se întorcea și ședea în carul său, citind din profetul Isaia.
Amalalu, Filibe ea liligi momagele, asi. Amo logoga, Idioubia Gamane eagene dunu (gulusu danai dunu) amo ahoanebe ba: i. Amo dunu da Idioubia ouligisu uda ea muni ouligisu dunu. E da Godema sia: ne gadomusa: , Yelusaleme moilai bai bagade amoga asili dagole, bu ea sa: liode amo ganodini hi diasuga doaga: musa: ahoanu. E da sa: liode fila heda: le ahoanu, e da Aisaia Gode Sia: Dedei Buga idilalu.
29 Atunci Duhul i-a spus lui Filip: Apropie-te și alătură-te acestui car.
Gode Ea A: silibu Hadigidafa Gala da Filibe ea dogo amoma amane olelei, “Di da amo sa: liode gadenenewane aligila masa!”
30 Și Filip a alergat acolo și l-a auzit citind din profetul Isaia și a spus: Înțelegi ce citești?
Filibe da hehenane, sa: liode gadenenewane aligila asili, Idioubia dunu da Aisaia Gode Sia: Dedei idilalebe nabi. E da ema amane adole ba: i, “Dia waha idilala bai di noga: le dawa: bela: ?”
31 Iar el a spus: Cum aș putea, dacă nu mă călăuzește cineva? Și i-a cerut lui Filip să urce și să șadă cu el.
Amalalu, Idioubia dunu da Filibema amane sia: i, “Dunu eno da nama hame olelebeba: le na da habodane dawa: ma: bela: ?” E da Filibe amo ema dafulili sa: liode ganodini fila heda: ma: ne sia: i.
32 Și locul din scriptură pe care îl citea era acesta: El a fost dus ca o oaie la măcel; și ca un miel necuvântător înaintea celui ce îl tunde, așa nu și-a deschis gura;
Ilia da sibi mano medole legesea o sibi ea hinabo dadamusia, sibi da hame sia: sa. Amo defele, ilia Gode Ea Hawa: Hamosu Dunu famusa: oule ahoanoba, E da ouiya: le esalu.
33 În umilirea lui, judecata i-a fost luată; și generația sa, cine [o] va vesti? Fiindcă viața i-a fost luată de pe pământ.
Ilia da E afugili Ema fofada: nanu, E medole legemusa: oule asi. Amola Ea esalebe eso amoga, esalebe dunu huluane da Ea bogobe asigiwane hame dawa: i galu. E da ninia fi dunu ilia wadela: i hou hamoiba: le, medole legei dagoi ba: i.
34 Și famenul i-a răspuns lui Filip și a zis: Te rog, despre cine vorbește profetul acest lucru? Despre el însuși, sau despre altcineva?
Idioubia eagene dunu da Filibema adole ba: i, “Nama adoma! Nowa dunu ea hou amo balofede sia: dedei olelesa? Amo da hisu hi hou dedei, o eno dunu ea hou olelemusa: dedebela: ?”
35 Atunci Filip și-a deschis gura și a început de la aceeași scriptură și i-a predicat pe Isus.
Amalalu, Filibe da amo sia: dedei ea bai huluane ema olelei. E da Yesu Gelesu Ea sia: Ida: iwane Gala huluane ema olelei.
36 Și pe când mergeau pe cale, au ajuns la o apă oarecare și famenul a spus: Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?
Logoga bu ahoanu, ilia hano sogebi amoga doaga: i. Amalalu Idioubia dunu da amane sia: i, “Defea! Hano dialebeba: le, na da ba: bodaise hamomu da defeala: ?”
37 Și Filip a spus: Dacă crezi din toată inima ta, este permis. Iar el a răspuns și a zis: Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu.
Filibe da amane sia: i, “Di da dia dogoga noga: le dafawaneyale dawa: galea, ba: bodaise hamomu da defea.” Idioubia dunu da amane bu adole i, “Na da dafawaneyale dawa: be! Yesu Gelesu da Gode Ea Manodafa amo na da dafawaneyale dawa: be.”
38 Și a poruncit să stea carul; și au coborât amândoi în apă, deopotrivă Filip și famenul; și l-a botezat.
E da sa: liode genonesisu dunuma ouligima: ne sia: noba, e amola Filibe, da hanoga gudu sa: ili, Filibe da Idioubia dunu hanoga fane sanasi dagoi.
39 Și când au ieșit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut; și s-a dus pe calea sa, bucurându-se.
Ela bu bega: heda: le, Gode Ea A: silibu Hadigidafa da Filibe oule asi. Idioubia Gamane dunu da Filibe bu hame ba: i. Be ea dogo ganodini hahawane bagade ba: laluwane logoga bu asi.
40 Iar Filip s-a aflat la Azot; și, traversând ținutul, predica în toate cetățile până a ajuns în Cezareea.
Filibe da A: silibuga oule asili, A:sadode moilai bai bagadega doaga: i dagoi ba: i. Amalalu, amo moilai yolesili, Sesalia moilaiga doaga: musa: asili, logoga ahoanu, moilai huluane amo ganodini, e da Gode Ea Sia: Ida: iwane Gala olelelalu.
