< Faptele 8 >
1 Și Saul a fost de acord cu moartea lui. Iar în acele zile a fost o mare persecuție împotriva bisericii care era la Ierusalim; și toți au fost împrăștiați prin toate regiunile Iudeii și Samariei, exceptând apostolii.
Bulus ciya kange buwero. Kikwamacho dotange chilendo kwenu dor nob kwama miro wursalima, di la nubo nebilenkertiyeu ciin yalam gwamm mor bitine Yahudiya kange samariya, cii dob ka nob tomangeb.
2 Și [niște] bărbați pioși l-au dus pe Ștefan [pentru a-l înmormânta] și au făcut pentru el un mare bocet.
Nabarubbo kibilenke chin furum Stephen laciyi yim kang buwam dorcer.
3 Cât despre Saul, prăpădea biserica, intrând în fiecare casă; și, târând deopotrivă bărbați și femei, îi preda la închisoare.
Di la Sawulu ma nob kwamabo nen diker kambo ken chiti doi luwe-luwe chi cikangum nabarobboti kange natubo, kumcitak furcina.
4 De aceea cei împrăștiați au mers pretutindeni, predicând cuvântul.
Duwa nubo neken bilenke birombo yalamem, chinen ya chine ker kwamaro.
5 Atunci Filip a coborât la cetatea Samariei și le-a predicat pe Cristos.
Filibus yaken firen Samariya toker Yesuroti.
6 Și oamenii într-un gând au dat atenție celor vorbite de Filip, auzind și văzând miracolele pe care le făcea.
Kambo nubo nuwa lacitoten dikero Filibus matiyeri, lachin yilaken ki ner chero gwam na nuwau dike chitoktiyeu.
7 Fiindcă din mulți posedați ieșeau duhuri necurate, strigând cu voce tare; și mulți paralizați și șchiopi au fost vindecați.
Won kelkeliyo bwirko chiranyu bwinubo ducce no nuweceu chin ciwiyeti kidir nubowo kwamang be kange kilentinimbo fiya twaka.
8 Și era mare bucurie în acea cetate.
La chin ma fuwor nerer ducce bitinecho.
9 Și un anume bărbat, numit Simon, era dinainte în cetate folosind vrăjitorie și fermecând oamenii Samariei, spunând că el însuși este cineva mare;
Nii kange wi bitinecho choti ki Siman. wo kikabe chin nikuye latakri chima nubo Samariyamin diker nyimanti nawo chi cho dorceriti ki chin diro kange.
10 Căruia toți îi dădeau atenție, de la cel mai mic la cel mai mare, spunând: Acest om este puterea cea mare a lui Dumnezeu.
Kwrub Samariya nubo dur kange bibei nuwa choti cikinyi ki “Niwo cho bikwan duret kwamaro wocii choti ki dureu.
11 Și îi dădeau atenție, din cauză că de mult timp îi fermecase cu vrăjitorii.
Chi nuwa choti wori kutangnyi machinen diker nyimankati ki kwomje- kwomjece.
12 Dar când l-au crezut pe Filip, predicând lucrurile împărăției lui Dumnezeu și numele lui Isus Cristos, au fost botezați deopotrivă bărbați și femei.
La kambo chi ne bilenke kange ker waber Filibus ceri, wo chi mati ker liya kwama kiden Yesu kriti lachin yuchinen mwem kwamambo gwamce nabarub kange natub.
13 Atunci chiar Simon însuși a crezut; și după ce a fost botezat, continua cu Filip și se minuna, privind miracolele și semnele care erau făcute.
Cho siman kibwicho ne bilenke kambo ciyu cinen mwem kwamamberi la chin mwerkang kange Filibus kambo chito cii ma diker nyimanka ti kange nanyendo dureri, la kwomchoti.
14 Și când apostolii, care erau în Ierusalim, au auzit că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și Ioan;
kambo nob tomangeb wursalima nuwa fulende samariyau yo kerkwamareri cii tuncinen Bitrus kange Yahaya.
15 Care, după ce au coborât, s-au rugat pentru ei să primească Duhul Sfânt;
kacilauweri, ciin kwobcinen dilo naci yo yuwatangbe kwamako.
16 (Fiindcă până atunci nu căzuse peste niciunul dintre ei; doar că erau botezați în numele Domnului Isus.)
Wori bwiri yuwatangbe kwamako yiraubo dorcher bwiri, chin yucinen ka mwem kwamambo kiden Tee kwama Yesu.
17 Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
La Bitrus kange Yahaya cin yo cinenten kanceu dorcer lachin yo yuwa tangbe kwama.
18 Și când a văzut Simon că prin punerea mâinilor apostolilor a fost dat Duhul Sfânt, le-a oferit bani,
Kambo siman to cii yuwatangbe kwama koti kiyeka kange nob tomangeb dorcerdi lanne chi kyemer.
19 Spunând: Dați-mi și mie această putere, ca pe oricine pun mâinile, să primească Duhul Sfânt.
Yici, ki “kom neye bikwandowo ken, lawo niwo miyo yo cinenti kanko dorcerei na yo yuwatangbe kwamako.
20 Dar Petru i-a spus: Banii tăi să piară cu tine, pentru că te-ai gândit că darul lui Dumnezeu poate fi cumpărat cu bani.
Di la Bitrus yicho ki, nawori mweu a yanchang kange mwo. wori muti kwain mwan fiya yuwatangbe kwamake ki chuweka mwek.
21 Tu nu ai nici parte nici sorț în acest lucru; fiindcă inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu.
Mu manki chuner fou dikero wuronen, wori mor nere mweu kebo dong-dong kwama nen.
22 Pocăiește-te așadar de acea stricăciune a ta și roagă-te lui Dumnezeu, dacă îți poate fi cumva iertat gândul inimii tale.
Nyori ywelum bwirang ker mwero, di la kwob dilo kwama nen kangeri an dob mwen bwirang ker mwero muyo ner mwereu.
23 Pentru că îmi dau seama că ești în fierea amărăciunii și legătura nedreptății.
Wori min nyimom mumor kanka nerek tak ri, mor bwaka nerek.
24 Atunci, Simon a răspuns și a zis: Rugați-vă Domnului pentru mine, ca niciunul dintre aceste lucruri pe care le-ați vorbit să nu vină peste mine.
Siman ciya yiki “kwobka dilo kwama nen kermir, dike kange mor dikerwo mtokeu, a abwire kange mwo.
25 Și ei, după ce au adeverit și au predicat cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim și au predicat evanghelia în multe sate ale samaritenilor.
Kambo Bitrus kange cidim ne kaker kwamareri, chin yilaken wursalima, ciyakenti dor nurer di, cin wab ker kwamaro chinar lor Samariya ducce.
26 Și îngerul Domnului i-a vorbit lui Filip, spunând: Scoală-te și du-te spre sud, pe calea care coboară de la Ierusalim spre Gaza, care este pustie.
naweu bwe tomange kwama yi Filibus ker ki Kweri yaken chunyako bang nure yirau tob kange wursalima yaken Gaza (Nure wo ki no kwechane.
27 Și s-a sculat și s-a dus; și iată, un bărbat din Etiopia, un famen cu mare putere la Candace, împărăteasa etiopienilor, care avea în grijă toată vistieria ei, care venise la Ierusalim să se închine,
Kweri yaken nikange wo ciro Abaca, in Liyar dur Chunya kandu katu, liya Abaca. cho cima liyar kulen choro tiye gwamme Bou wursalima cama wabkerwi.
28 Se întorcea și ședea în carul său, citind din profetul Isaia.
Yikenti yimyie diker yamercer kiye, bifumer Ishaya niker dukumer.
29 Atunci Duhul i-a spus lui Filip: Apropie-te și alătură-te acestui car.
Yuwatangbe ko yi Filibus ki “yaten bidom kange kulend kwikarowo”.
30 Și Filip a alergat acolo și l-a auzit citind din profetul Isaia și a spus: Înțelegi ce citești?
Filibus cwa yanfiyacho nuwa ci kiye bifumer Ishaya ne ker dukkumerti la ciki mum nyimom dike me kiyetiyeu?”
31 Iar el a spus: Cum aș putea, dacă nu mă călăuzește cineva? Și i-a cerut lui Filip să urce și să șadă cu el.
Bahabashe yiki “amanye manyumantiye caro kange fwetang membori? ken Filibus adou mor diker kwika ceronen nayi kange cho.
32 Și locul din scriptură pe care îl citea era acesta: El a fost dus ca o oaie la măcel; și ca un miel necuvântător înaintea celui ce îl tunde, așa nu și-a deschis gura;
Won cho dikero Bahabashe kiyeti “Ciin yaken kicho mu kwame fiye biyeka bir-bir tak na be kwame kom nob cangkab, wombo nyi.
33 În umilirea lui, judecata i-a fost luată; și generația sa, cine [o] va vesti? Fiindcă viața i-a fost luată de pe pământ.
Dor yiber dorer cer ci macinen bolang kebo mor luma we ane kercero car kotiye? wor cii tum dukumece dorbitiner.
34 Și famenul i-a răspuns lui Filip și a zis: Te rog, despre cine vorbește profetul acest lucru? Despre el însuși, sau despre altcineva?
La Tee me filibus yiki, “min kennen yiye we niker dukumerowo tok kero wotiye? kidor cer kaka'a nikange kidumenka?
35 Atunci Filip și-a deschis gura și a început de la aceeași scriptură și i-a predicat pe Isus.
Filibus Teer kero dor bifumer Ishaya Lan ma cinen ker kwamaro.
36 Și pe când mergeau pe cale, au ajuns la o apă oarecare și famenul a spus: Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?
Kambo ciyaken nureri, cin lam kong caji kange Tee wuro yiki “To, mwambo wofo, yebwi mani a yumen mwem kwamam botiye?
37 Și Filip a spus: Dacă crezi din toată inima ta, este permis. Iar el a răspuns și a zis: Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu.
Filibus yiki “No mun ne bilenke win mor nerer mweri, cin yumwen mwem kwamambo. Dila Bahabashe yiki minne bileke.
38 Și a poruncit să stea carul; și au coborât amândoi în apă, deopotrivă Filip și famenul; și l-a botezat.
La Bahabashe yiki atim kidiker kwikaro. Lachin yuchinenmwembo.
39 Și când au ieșit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, și famenul nu l-a mai văzut; și s-a dus pe calea sa, bucurându-se.
Kambo chi cherum mwembo nenneri yuwatangbe kwamako dum Filibus Teeu totensobo tak, la yakenti naken bilang tumboti.
40 Iar Filip s-a aflat la Azot; și, traversând ținutul, predica în toate cetățile până a ajuns în Cezareea.
Dila filibus cerkangeu Azotus. Tiyangem bitinecho token ker kwamamaroti bitine cho nen yacin lamciko kaisariya.