Faptele 7
1 Atunci marele preot a spus: Așa stau lucrurile?
The high priest said, "Are these things so?"
2 Iar el a spus: Bărbați, frați și părinți, dați ascultare! Dumnezeul gloriei a apărut tatălui nostru Avraam, când era în Mesopotamia, înainte să locuiască el în Haran,
He said, "Brothers and fathers, listen. The God of glory appeared to our father Avraham, when he was in Mesopotamia, before he lived in Haran,
3 Și i-a spus: Ieși din țara ta și din rudenia ta, și vino în țara pe care ți-o voi arăta.
and said to him, 'Go out from your land and from your relatives, and come into a land which I will show you.'
4 Atunci, ieșind din țara caldeilor, a locuit în Haran; și de acolo, când tatăl lui a murit, l-a strămutat în această țară, în care locuiți voi acum.
Then he came out of the land of the Kasdim, and lived in Haran. From there, after his father died, he moved him into this land, where you are now living.
5 Dar nu i-a dat moștenire în ea, nici cât să își pună piciorul jos; totuși a promis că i-o va da lui ca stăpânire și seminței lui după el, pe când el încă nu avea copil.
He gave him no inheritance in it, no, not so much as to set his foot on. He promised that he would give it to him for a possession, and to his descendants after him, when he still had no child.
6 Și astfel Dumnezeu a spus că sămânța lui va locui temporar într-o țară străină, și că aceia o vor aduce în robie și se vor purta rău cu ea patru sute de ani.
But God spoke in this way, 'His descendants will live as strangers in a foreign land, and that they will be slaves and mistreated, for four hundred years.
7 Și pe națiunea căreia îi vor fi ei în robie, eu o voi judeca, a spus Dumnezeu; și după aceea vor ieși și îmi vor servi în acest loc.
But I will judge the nation to which they will be in bondage,' said God, 'and after that will they come out, and serve me in this place.'
8 Și i-a dat legământul circumciziei; și așa a născut pe Isaac și l-a circumcis în a opta zi; și Isaac a născut pe Iacob; și Iacob pe cei doisprezece patriarhi.
He gave him the covenant of circumcision. So Avraham became the father of Iskhaq, and circumcised him the eighth day. Iskhaq became the father of Yaquv, and Yaquv became the father of the twelve patriarchs.
9 Și patriarhii, împinși de invidie, l-au vândut pe Iosif în Egipt; dar Dumnezeu era cu el.
"The patriarchs, moved with jealousy against Yauseph, sold him into Egypt; and God was with him,
10 Și l-a eliberat din toate nenorocirile lui și i-a dat favoare și înțelepciune înaintea lui Faraon, împăratul Egiptului; și l-a făcut guvernator peste Egipt și peste toată casa lui.
and delivered him out of all his afflictions, and gave him favor and wisdom before Pharaoh, king of Egypt. He made him governor over Egypt and all his house.
11 Și peste toată țara Egiptului și a Canaanului a venit o mare secetă și mare nenorocire; și părinții noștri nu găseau mâncare.
Now a famine came over all Egypt and Canaan, and great affliction, and our fathers found no food.
12 Dar când Iacob a auzit că în Egipt era grâu, i-a trimis întâi pe părinții noștri.
But when Yaquv heard that there was grain in Egypt, he sent out our fathers the first time.
13 Și la a doua venire, Iosif s-a făcut cunoscut fraților săi; și rudenia lui Iosif s-a făcut cunoscută lui Faraon.
On the second time Yauseph was made known to his brothers, and Joseph's family became known to Pharaoh.
14 Atunci Iosif a trimis și a chemat la el pe tatăl său, Iacob, și toată rudenia lui, cu șaptezeci și cinci de suflete.
Then Yauseph sent, and summoned Yaquv, his father, and all his relatives, seventy-five souls.
15 Așa a coborât Iacob în Egipt și a murit, el și părinții noștri.
Yaquv went down into Egypt, and he died, himself and our fathers,
16 Și au fost duși în Sihem și puși în mormântul pe care îl cumpărase Avraam pentru o sumă de bani de la fiii lui Emor, tatăl lui Sihem.
and they were brought back to Shechem, and placed in the tomb that Avraham bought for a price in silver from the children of Hamor in Shechem.
17 Dar când s-a apropiat timpul promisiunii, pe care Dumnezeu o jurase lui Avraam, poporul a crescut și s-a înmulțit în Egipt,
"But as the time of the promise came close which God had made to Avraham, the people grew and multiplied in Egypt,
18 Până când s-a ridicat alt împărat care nu îl cunoștea pe Iosif.
until 'there arose a different king over Egypt, who did not know Yauseph.'
19 Acesta a lucrat cu viclenie cu rudele noastre și s-a purtat rău cu părinții noștri, așa că au lepădat pe pruncii lor, ca să nu trăiască.
The same took advantage of our race, and mistreated our fathers, and forced them to throw out their babies, so that they would not stay alive.
20 În timpul acela s-a născut Moise și era deosebit de frumos și a crescut în casa tatălui său timp de trei luni;
At that time Mushe was born, and was exceedingly handsome. He was nourished three months in his father's house.
21 Și după ce a fost lepădat, fiica lui Faraon l-a luat și l-a crescut ca fiu al ei.
When he was thrown out, Pharaoh's daughter took him up, and reared him as her own son.
22 Și Moise a fost învățat în toată înțelepciunea egiptenilor și era puternic în cuvinte și în fapte.
Mushe was instructed in all the wisdom of the Egyptians. He was mighty in his words and works.
23 Și după ce a împlinit patruzeci de ani, i-a venit în inimă să viziteze pe frații lui, copiii lui Israel.
But when he was forty years old, it came into his heart to visit his brothers, the people of Israyel.
24 Și văzând pe unul nedreptățit, l-a apărat și a făcut dreptate celui oprimat și l-a lovit pe egiptean;
Seeing one of them suffer wrong, he defended him, and avenged him who was oppressed, striking the Egyptian.
25 Fiindcă presupunea că frații lui vor înțelege cum Dumnezeu, prin mâna lui, le va da eliberare; dar nu au înțeles.
He supposed that his brothers understood that God, by his hand, was giving them deliverance; but they did not understand.
26 Și în ziua următoare, pe când se certau, li s-a arătat el însuși și ar fi voit să îi împace, spunând: Domnilor, voi sunteți frați; de ce vă nedreptățiți unul pe altul?
"The day following, he appeared to them as they fought, and urged them to be at peace again, saying, 'Men, you are brothers. Why do you wrong one another?'
27 Dar cel ce l-a nedreptățit pe aproapele său l-a împins la o parte, spunând: Cine te-a făcut conducător și judecător peste noi?
But he who did his neighbor wrong pushed him away, saying, 'Who made you a ruler and a judge over us?
28 Dorești să mă ucizi, așa cum ai făcut ieri cu egipteanul?
Do you want to kill me, as you killed the Egyptian yesterday?'
29 Atunci, la acest cuvânt, Moise a fugit și a fost străin în țara lui Madian, unde a născut doi fii.
Mushe fled at this saying, and became a stranger in the land of Medyan, where he became the father of two sons.
30 Și după ce s-au împlinit patruzeci de ani, i s-a arătat în pustia muntelui Sinai un înger al Domnului, într-o flacără de foc într-un rug.
"When forty years were fulfilled, an angel appeared to him in the wilderness of Mount Sinai, in a flame of fire in a bush.
31 Când Moise a văzut, s-a minunat de priveliște; și pe când s-a apropiat el să privească, vocea Domnului a venit la el,
When Mushe saw it, he wondered at the sight. As he came close to see, a voice of the Lord came,
32 Spunând: Eu sunt Dumnezeul părinților tăi, Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob. Atunci Moise a tremurat și nu a cutezat să privească.
'I am the God of your fathers, the God of Avraham, and of Iskhaq, and of Yaquv.' Mushe trembled, and dared not look.
33 Atunci Domnul i-a spus: Scoate-ți încălțămintea din picioarele tale, fiindcă locul pe care stai în picioare este pământ sfânt.
The Lord said to him, 'Take your sandals off of your feet, for the place where you stand is holy ground.
34 Am văzut, am văzut necazul poporului meu care este în Egipt și am auzit gemetele lor și am coborât să îi eliberez. Și acum, vino, te voi trimite în Egipt.
I have surely seen the affliction of my people that is in Egypt, and have heard their groaning. I have come down to deliver them. Now come, I will send you to Egypt.'
35 Acest Moise, pe care l-au negat, spunând: Cine te-a făcut pe tine conducător și judecător? Dumnezeu l-a trimis pe acesta să fie conducător și eliberator prin mâna îngerului care i s-a arătat în rug.
"This Mushe, whom they refused, saying, 'Who made you a ruler and a judge?'—God has sent him as both a ruler and a deliverer by the hand of the angel who appeared to him in the bush.
36 Acesta i-a condus afară, după ce a făcut minuni și semne în țara Egiptului și în Marea Roșie și în pustie patruzeci de ani.
This man led them out, having worked wonders and signs in Egypt, in the Red Sea, and in the wilderness for forty years.
37 Acesta este acel Moise, care a spus fiilor lui Israel: Domnul Dumnezeul vostru vă va ridica un profet dintre frații voștri, asemenea mie; pe el să îl ascultați.
This is that Mushe, who said to the people of Israyel, 'God will raise up a prophet for you from among your brothers, like me.'
38 Acesta este cel care a fost în biserica din pustie cu îngerul care i-a vorbit în muntele Sinai și cu părinții noștri; care a primit oracolele vii să ni le dea nouă;
This is he who was in the assembly in the wilderness with the angel that spoke to him on Mount Sinai, and with our fathers, who received words of life to give to us,
39 Căruia părinții noștri au refuzat să îi dea ascultare, și l-au respins, și în inimile lor s-au întors în Egipt,
to whom our fathers would not be obedient, but rejected him, and turned back in their hearts to Egypt,
40 Spunând lui Aaron: Fă-ne dumnezei să meargă înaintea noastră; cât despre acest Moise, care ne-a condus afară din țara Egiptului, nu știm ce i s-a întâmplat.
saying to Ahrun, 'Make us gods that will go before us, for as for this Mushe, who led us out of the land of Egypt, we do not know what has become of him.'
41 Și au făcut un vițel în acele zile și au oferit sacrificii idolului și s-au bucurat în faptele propriilor lor mâini.
They made a calf in those days, and brought a sacrifice to the idol, and rejoiced in the works of their hands.
42 Atunci Dumnezeu s-a întors și i-a predat să se închine oștirii cerului; așa cum este scris în cartea profeților: Voi, casa lui Israel, mi-ați oferit patruzeci de ani în pustie vite înjunghiate și sacrificii?
But God turned, and gave them over to worship the host of heaven, as it is written in the book of the prophets, 'Did you offer to me sacrifices and offerings forty years in the wilderness, O house of Israyel?
43 Da, ați luat tabernacolul lui Moloh și steaua dumnezeului vostru Remfan, chipuri [cioplite] pe care le-ați făcut ca să vă închinați lor; și vă voi strămuta dincolo de Babilon.
You took up the tabernacle of Moloch, and the star of your god Rephan, the images that you made to worship them. Therefore I will exile you beyond Babylon.'
44 Părinții noștri aveau tabernacolul mărturiei în pustie, așa cum rânduise, vorbind lui Moise, ca să îl facă după modelul pe care îl văzuse;
"Our fathers had the tabernacle of the testimony in the wilderness, even as he who spoke to Mushe commanded him to make it according to the pattern that he had seen;
45 Pe care și părinții noștri care au urmat, l-au adus cu Isus în stăpânirea neamurilor, pe care Dumnezeu le-a alungat dinaintea feței părinților noștri, până în zilele lui David,
which also our fathers, in their turn, brought in with Joshua when they entered into the possession of the nations, whom God drove out before the face of our fathers, to the days of Dawid,
46 Care a găsit favoare înaintea lui Dumnezeu și a dorit să găsească un tabernacol pentru Dumnezeul lui Iacob.
who found favor in the sight of God, and asked to find a habitation for the God of Yaquv.
47 Iar Solomon i-a zidit o casă.
But Shelemun built him a house.
48 Totuși, cel Preaînalt nu locuiește în temple făcute de mâini; după cum spune profetul:
However, the Most High does not dwell in temples made with hands, as the prophet says,
49 Cerul este tronul meu și pământul este sprijinul piciorului meu; ce casă îmi veți zidi, spune Domnul; sau care este locul odihnei mele?
'Heaven is my throne, and the earth a footstool for my feet. What kind of house will you build me?' says the Lord; 'or what is the place of my rest?
50 Nu a făcut mâna mea toate acestea?
Did not my hand make all these things?'
51 Voi, îndărătnici și necircumciși în inimă și urechi, voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt; ca părinții voștri, așa și voi.
"You stiff-necked and uncircumcised in heart and ears, you always resist the Rukha d'Qudsha. As your fathers did, so you do.
52 Pe care din profeți nu i-au persecutat părinții voștri? Și au ucis pe cei care au arătat mai dinainte despre venirea Celui Drept; căruia i-ați fost voi acum trădători și ucigași;
Which of the prophets did not your fathers persecute? They killed those who foretold the coming of the Righteous One, of whom you have now become betrayers and murderers.
53 Care ați primit legea prin mijlocirea îngerilor și nu ați păzit-o.
You received the Law as it was ordained by angels, and did not keep it."
54 Când au auzit ei acestea, îi tăia în inimă și scrâșneau din dinți asupra lui.
Now when they heard these things, they were furious, and they ground their teeth at him.
55 Dar el, fiind plin de Duhul Sfânt, se uita cu atenție în cer și a văzut gloria lui Dumnezeu și pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu,
But he, being full of the Rukha d'Qudsha, looked up steadfastly into heaven, and saw the glory of God, and Yeshua standing on the right hand of God.
56 Și a spus: Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu.
And he said, "Look, I see the heavens opened, and the Son of Man standing at the right hand of God."
57 Atunci au strigat cu voce tare și și-au astupat urechile, și într-un gând au alergat asupra lui;
But they shouted out with a loud voice, and stopped their ears, and rushed at him with one accord.
58 Și l-au scos din cetate și l-au împroșcat cu pietre; și martorii și-au pus hainele jos la picioarele unui tânăr, al cărui nume era Saul.
They threw him out of the city, and stoned him. The witnesses placed their garments at the feet of a young man named Shaul.
59 Și l-au împroșcat cu pietre pe Ștefan, care chema pe [Dumnezeu] și spunea: Doamne Isuse, primește duhul meu.
They stoned Astapanos as he called out, saying, "Lord Yeshua, receive my spirit."
60 Și, îngenunchind, a strigat cu voce tare: Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta. Și, spunând aceasta, a adormit.
He kneeled down, and shouted out, "Lord, do not hold this sin against them." When he had said this, he fell asleep.
