Faptele 4
1 Și pe când vorbeau ei poporului, preoții și căpetenia templului și saducheii au venit peste ei,
Phexiroosinne Yohaannisi asaas odishin kahine halaqati, Xoossa Keethaa naageyssata halaqaynne Saduqaaweti enttako yidosona.
2 Fiind mâhniți că ei învățau poporul și predicau prin Isus învierea dintre morți.
Entti Yesuusi hayqoppe denddoyssanne iya gaason hayqoppe denddoy de7eyssa asaa tamaarssida gisho yilotidosona.
3 Și au pus mâinile pe ei și i-au închis până a doua zi; fiindcă era deja seară.
Hessa gisho, entta oykkidi sa7ay omarssida gisho wonttana gakkanaw qasho keethi gelssidosona.
4 Dar mulți dintre cei ce au auzit cuvântul au crezut; și numărul bărbaților era aproape cinci mii.
Shin qaala si7idayssatappe daroti ammanidosona. Ammanida adde asaa tayboy ichchashu mukulukko bis.
5 Și s-a întâmplat că a doua zi, conducătorii lor și bătrânii și scribii,
Wonttetha gallas deriya haareyssati, cimatinne, higge asttamaareti Yerusalaamen shiiqidosona.
6 Și Ana, marele preot, și Caiafa și Ioan și Alexandru și atâția câți erau din rudenia înaltului preot, s-au adunat împreună la Ierusalim.
He asa giddon kahine halaqay Haanni, Qayyaafi, Yohaannisi, Iskkinddirosinne kahine halaqaa soo asati ubbay de7oosona.
7 Și după ce i-au pus în mijloc, au întrebat: În ce putere, sau în numele cui ați făcut aceasta?
Hawaareta bantta sinthan essidi, “Aybi wolqqan woykko oode sunthan hayssa hintte oothidetii?” yaagidi oychchidosona.
8 Atunci Petru, umplut cu Duhul Sfânt, le-a spus: Voi conducători ai poporului și bătrâni ai Israelului,
He wode Phexiroosi Geeshsha Ayyaanan kumidi, “Deriya haareyssato, cimatoo,
9 Dacă suntem cercetați astăzi pentru fapta bună făcută omului neputincios, cum a fost el făcut sănătos;
hachchi ha wobbe addiyaas oosettida lo77o oosuwasinne I waanidi paxidaakko hintte nuna oychchiko,
10 Să vă fie cunoscut vouă tuturor și întregului popor al lui Israel că, în numele lui Isus Cristos din Nazaret, pe care voi l-ați crucificat, pe care Dumnezeu l-a înviat dintre morți, prin el omul acesta stă în picioare înaintea voastră sănătos.
masqaliya bolla hintte kaqqin, Xoossay hayqoppe denthida Naazirete Yesuus Kiristtoosa sunthan ha addey paxidi hintte sinthan eqqidayssi hinttewunne Isra7eele asa ubbaas eretto.
11 Aceasta este piatra care a fost făcută de nimic de voi constructorii, care a devenit capul colțului temeliei.
‘Gimbbeyssati boridi ixxida shuchchay, godaa xaphuwa minthiya, ubbaafe aadhdhiya shuchchu gidis; he shuchchay Yesuusa.’
12 Nici nu este salvare în nimeni altul; fiindcă nu este niciun alt nume sub cer, dat printre oameni, prin care trebuie să fim salvați.
Hessa gisho, atotethi iya baggarappe attin hara oode baggarakka baawa. Nuuni iya sunthan attana mela asa ubbaas Xoossay saloppe garssan immida hara sunthi baawa” yaagis.
13 Și, când au văzut cutezanța lui Petru și Ioan și au înțeles că erau oameni fără carte și needucați, s-au minunat; și i-au recunoscut că fuseseră cu Isus.
Shiiqida asay Phexiroosinne Yohaannisi minnida minotethaa be7ida wode entti tamaariboonna coo asi gididayssa akeekidi malaalettidosona; entti Yesuusara de7eyssa eridosona.
14 Și, privind pe omul care fusese vindecat, stând în picioare cu ei, nu puteau spune nimic împotrivă.
Qassi paxida addey Phexiroosaranne Yohaannisara eqqidayssa asay be7idi giyabaa dhayidosona.
15 Dar după ce le-au poruncit să iasă afară din consiliu, s-au sfătuit între ei,
Shin Phexiroosanne Yohaannisa kare keyana mela oothidi bantta giddon,
16 Spunând: Ce vom face acestor oameni? Pentru că într-adevăr, prin ei, s-a făcut un mare miracol cunoscut tuturor locuitorilor din Ierusalim; și nu [îl] putem nega.
“Ha asata nu ay oothinoo? Entta kushen oosettida gita malaatay Yerusalaamen de7iya ubbaas benttees. Nuuni hessa erokko gaanaw dandda7okko.
17 Dar ca nu cumva să se răspândească mai departe printre oameni, să îi amenințăm cu severitate, ca să nu mai vorbească în numele acesta niciunui om.
Shin ha oday asaa giddon laalettonna mela hizappe guye ha asati Yesuusa sunthan oodeskka odonna mela minthidi naagisana” yaagidi zorettidosona.
18 Și i-au chemat și le-au poruncit să nu vorbească deloc, nici să nu învețe în numele lui Isus.
Entta xeegidi, Yesuusa sunthan hizappe odonna mela woykko tamaarssonna mela kiittidosona.
19 Dar Petru și Ioan au răspuns și le-au zis: Judecați voi dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să vă dăm ascultare vouă mai mult decât lui Dumnezeu.
Shin Phexiroosinne Yohaannisi enttako zaaridi, “Xoossas kiitettanayssafenne hinttew kiitetanayssafe Xoossaa sinthan awussi lo77oko ane hintte pirddite.
20 Fiindcă noi nu putem să nu vorbim lucrurile pe care le-am văzut și le-am auzit.
Nuuni be7idabaanne si7idabaa odonna agganaw dandda7okko” yaagidosona.
21 Și după ce i-au mai amenințat, i-au lăsat să plece, negăsind nimic cum să îi pedepsească, din cauza poporului, pentru că toți îl glorificau pe Dumnezeu pentru cele făcute.
Biitta cimatinne deriya haareyssati kaseppe minthi naagisidi entta yeddi aggidosona. Asay hanidabaas Xoossaa galatiya gisho entta seeranaw dandda7ibookkona.
22 Fiindcă omul asupra căruia s-a făcut acest miracol al vindecării avea peste patruzeci de ani.
He malaatan harggiyafe pathida addiyaas laythay oytamappe aadhdhis.
23 Și după ce li s-a dat drumul, au mers la ai lor și au povestit tot ce le-au spus preoții de seamă și bătrânii.
Phexiroosinne Yohaannisi birshshettidi bantta dabbotakko bidi, kahine halaqatinne cimati banttako gidabaa ubbaa enttaw odidosona.
24 Și când au auzit și-au ridicat vocea către Dumnezeu într-un singur gând și spuneau: Doamne, tu ești Dumnezeu, care ai făcut cerul și pământul și marea și tot ce este în ele;
Entti hessa si7ida wode issi wozanan gididi Xoossaa hayssada yaagidi woossidosona: “Ubbaa Haariya Godaw, saluwa, sa7aa, abbaanne entta giddon de7iya ubbabaa medhdhidaysso,
25 Tu care ai spus prin gura servitorului tău David: Pentru ce s-au înfuriat păgânii și popoarele își închipuie deșertăciuni?
Neeni ne aylliya, nu aawa Dawite doonan Geeshsha Ayyaanan, ‘Derey ays yilotidonaa? Asay ays coo maqettidonaa?
26 Împărații pământului s-au ridicat în picioare și conducătorii s-au adunat împreună împotriva Domnului și împotriva Cristosului său.
Sa7aa kawotinne deriya haareyssati issife Godaa bollanne Kiristtoosa bolla denddidosona’ yaagadasa.
27 Căci cu adevărat, împotriva sfântului tău copil Isus, pe care l-ai uns, s-au adunat împreună deopotrivă Irod și Pontius Pilat cu neamurile și poporul lui Israel,
“Tumakka, Heerodisinne Phenxe Philaaxoosi Ayhude gidonna asaaranne Isra7eele asaara ne doorida ne geeshsha Na7aa Yesuusa bolla denddanaw ha kataman shiiqidosona.
28 Pentru a face atâtea câte mâna ta și sfatul tău au hotărât înainte să fie făcute.
Qassi neeni ne wolqqaaninne ne sheniyan oothana gada qoppa uttidabaa ubbaa polidosona.
29 Și acum, Doamne, privește amenințările lor; și dă servitorilor tăi să vorbească cuvântul tău cu toată cutezanța,
Ha77ika Godaw, entta manddethaa be7a; nuuni ne aylleti ne qaala kumetha wozanan odana mela nuna dandda7isa.
30 Ca prin întinderea mâinii tale să vindeci; și semne și minuni să fie făcute prin numele Sfântului tău copil Isus.
Ne geeshsha na7aa Yesuusa sunthan hargganchchota pathanaw, oorathabaynne malaatati oosettana mela ne kushiya micca” gidi woossidosona.
31 Și după ce s-au rugat, locul în care s-au adunat împreună s-a clătinat; și ei toți au fost umpluți cu Duhul Sfânt și vorbeau cuvântul lui Dumnezeu cu cutezanță.
Entti Xoossaa woossidaappe guye he entti shiiqidasoy qaaxxis. Entta ubban Geeshsha Ayyaanay kumin Xoossaa qaala minotethan odidosona.
32 Și mulțimea celor care au crezut erau într-o singură inimă și într-un suflet; și niciunul nu spunea despre cele ce le avea că erau ale lui; ci le aveau toate în comun.
Ammaneysati ubbay qofaninne wozanan issino gididosona. Entti banttaw de7iyabaa tabaa goonnashin issife shaakettoosona.
33 Și cu mare putere apostolii dădeau mărturie despre învierea Domnului Isus; și mare har era peste ei toți.
Hawaarti Godaa Yesuusi hayqoppe denddidayssa gita wolqqan markkattosona. Xoossay entta ubbaas aadho keehatethaa darssidi immis.
34 Fiindcă nu era niciunul între ei care să ducă lipsă; căci câți erau proprietari de pământuri sau case, le vindeau și aduceau prețurile lucrurilor vândute.
Biitti woykko keethi de7eyssati ubbay bayzi ekkida miishiya ehiya gisho ammaneyssata giddon metootanchchoy issoykka baawa.
35 Și le puneau jos, la picioarele apostolilor; și împărțirea se făcea fiecărui om după cum avea nevoie.
Miishiya ehidi hawaaretas immoosona; he miishiya asaas koshshidayssada issuwas issuwas shaakki shaakki immees.
36 Și Iose, care a fost supranumit de apostoli Barnaba, (care este, fiind tradus, Fiul mângâierii, ) un levit din țara Ciprului,
Qoophirosa giya bessan yelettida Yoosefa giya Leewi sheeshaappe gidida issoy de7ees. Iya sunthaa hawaareti Barnnabaasa (Minthetho na7a) gidosona.
37 Având pământul lui, l-a vândut și a adus banii și i-a pus la picioarele apostolilor.
Barnnabaasi baw de7iya biittaa bayzidi miishiya ehidi hawaaretas immis.
