Faptele 27
1 Iar când s-a hotărât să navigăm spre Italia, pe Pavel și pe alți prizonieri i-au predat unui centurion numit Iulius, din cohorta lui Augustus.
And when it was determined that we should sail away into Italy, they committed both Paul and certain other prisoners to the centurion, Julius by name, of the band of Augustus.
2 Și, îmbarcându-ne într-o corabie de la Adramit, am ridicat ancora, intenționând să navigăm pe lângă coastele Asiei; Aristarh, un macedonean din Tesalonic, fiind cu noi.
And having embarked on an Adramyttium ship, about to sail to those places along Asia, we set sail; Aristarchus, the Macedonian of Thessalonica, being with us.
3 Și a doua zi am aruncat ancora la Sidon. Și Iulius îl trata omenește pe Pavel și i-a dat voie să meargă la prietenii săi să se învioreze.
And on the following day we disembarked at Sidon; and Julius, treating Paul kindly, permitted him having gone to his friends to receive their benefactions.
4 Și după ce am ridicat ancora de acolo, am navigat la adăpostul Ciprului, pentru că vânturile erau potrivnice.
And having embarked from thence, we sailed under Cyprus, because the winds were contrary:
5 Și după ce am trecut de marea Ciliciei și Pamfiliei, am ajuns la Mira, o cetate din Licia.
and having sailed through the sea which is opposite Cilicia and Pamphylia, we came down into Myra of Lycia.
6 Și acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, navigând spre Italia; și ne-a urcat în ea.
And there the centurion having found an Alexandrian ship sailing into Italy; transferred us into it.
7 Și navigând încet mai multe zile și ajungând cu greu lângă Cnidus, vântul nelăsându-ne, am navigat la adăpostul Cretei, lângă Salmona;
And sailing slowly during many days, and were come with difficulty over against Cnidus, the wind not favoring us, we sailed under Crete, opposite Salmone;
8 Și, trecând cu greu aceasta, am ajuns într-un loc numit Limanuri Bune; aproape de care era cetatea Lasaia.
and, with difficulty passing by it, we came into a certain place called Fair Havens, near to which was the city Lasea.
9 Și, trecând mult timp și navigarea fiind de acum periculoasă, pentru că postul trecuse deja, Pavel i-a avertizat,
And much time passing away, and navigation being already unsafe, because the Fast had already passed by, Paul exhorted them,
10 Și le-a spus: Domnilor, îmi dau seama că această călătorie va fi cu vătămare și multă pagubă, nu doar pentru încărcătură și corabie, dar și pentru viețile noastre.
saying to them, Men, I perceive that this voyage is going to be with peril and much loss, not only with the cargo and the ship, but also of our lives.
11 Cu toate acestea, centurionul l-a crezut pe căpetenia vasului și pe proprietarul corăbiei mai mult decât cele spuse de Pavel.
But the centurion trusted the pilot and midshipman, rather than the things spoken by Paul.
12 Iar pentru că limanul nu era bun pentru iernat, cei mai mulți s-au înțeles să plece și de acolo, dacă ar fi posibil să ajungă cumva să ierneze la Fenix, un liman din Creta și care este orientat spre sud-vest și nord-vest.
And the harbor being unsafe for spending the winter, most of them projected to the council to depart thence, if perchance they might be able, having arrived into Phoenix, to spend the winter there; a harbor of Crete, looking toward the southeast and the northeast.
13 Iar când vântul de sud a suflat ușor, presupunând că și-au atins scopul, ridicând ancora, au navigat aproape de Creta.
And the south wind blowing, thinking they could achieve their purpose, lifting up a sail, they went coasting along near Crete.
14 Dar nu după mult [timp] s-a ridicat împotriva acesteia un vânt violent, numit Euroclidon.
Not long afterward a typhonic wind, called Euraquilo, set in against her;
15 Iar când corabia a fost apucată și nu putea face față vântului, ne-am lăsat purtați de ea.
and the ship having been seized, and being unable to resist the wind, having given away to it, we were borne along.
16 Și, trecând repede pe lângă o anume insulă numită, Clauda, cu greu am fost în stare să fim stăpâni ai bărcii;
And running under a certain island called Clauda, we were scarcely able to get possession of the boat:
17 Pe care, după ce au ridicat-o, au folosit ajutoare, încingând corabia; și, temându-se ca nu cumva să fie aruncați în bancurile de nisip, au strâns pânzele și astfel au fost purtați.
which lifting up they used helps, under-girding the ship; and fearing lest they might fall into Syrtis, lowering the gear, they were thus carried along.
18 Iar noi, fiind puternic bătuți de furtună, a doua zi ei au aruncat încărcătura peste bord;
And we being tossed violently by the storm, they were successively making the casting out,
19 Și a treia zi, noi cu mâinile noastre am aruncat uneltele corăbiei.
and on the third day with their own hands they threw overboard the tackling of the ship;
20 Și după ce nu s-a arătat mai multe zile nici soare nici stele, și nu mică era furtuna peste noi, ni s-a dus atunci toată speranța că vom fi salvați.
and neither sun nor stars appearing for many days, and there being no small tempest on us, finally all hope of saving us was taken away.
21 Iar după o îndelungată abstinență, Pavel a stat în picioare în mijlocul lor și a spus: Domnilor, trebuia să mă fi ascultat și să nu fi ridicat ancora din Creta și să câștigați această vătămare și pagubă.
And there being much fasting, Paul standing in their midst, said, O men, truly it behooved you obeying me, not to depart from Crete, and incur this injury and loss.
22 Și acum, vă îndemn să fiți cu voie bună; fiindcă nu va fi pierderea vieții niciunuia dintre voi, decât a corăbiei.
And now I exhort you to take courage: for there will be no loss of the life of you, except the ship.
23 Fiindcă azi noapte a stat în picioare lângă mine îngerul Dumnezeului al căruia sunt și căruia îi servesc,
For the angel of God, whose I am, and whom indeed I serve, stood by me this night,
24 Spunând: Nu te teme, Pavele, tu trebuie să fii adus în fața Cezarului; și iată, Dumnezeu ți-a dăruit pe toți care călătoresc cu tine.
saying, Fear not, Paul; for it behooveth thee to stand before Caesar: and, behold, God has given thee all those sailing along with thee.
25 De aceea domnilor fiți cu voie bună; fiindcă îl cred pe Dumnezeu, că va fi chiar așa cum mi s-a spus.
Therefore cheer up, O men: for I believe God, that it shall be according to the manner which He has spoken to me.
26 Totuși, noi trebuie să fim aruncați pe o anumită insulă.
But it behooves us to fall upon a certain island.
27 Și când a venit a paisprezecea noapte, fiind aruncați în sus și în jos în Adriatica, spre miezul nopții, marinarii au presupus că se apropie de o coastă;
And when it was the fourteenth night, we being borne along in the Adriatic Sea, about the middle of the night the sailors surmised that some country was coming to them.
28 Și au măsurat adâncimea apei și au găsit douăzeci de stânjeni; și după ce s-au dus puțin mai departe, au măsurat din nou și au găsit cincisprezece stânjeni.
And having sounded, they found it twenty fathoms; and moving on a short distance, and sounding again, they found it fifteen fathoms;
29 Atunci, temându-se ca nu cumva să fim aruncați pe stânci, au azvârlit patru ancore din pupă și doreau să se facă ziuă.
and fearing lest they may fall out against rough places, casting four anchors from the stern, they were praying that the day should come.
30 Dar în timp ce marinarii plănuiau să fugă din corabie, după ce au coborât barca pe mare, sub pretext că intenționează să arunce ancore din proră,
And the sailors seeking to escape from the ship, and lowering the boat into the sea, with a pretext as about to cast anchors from the prow,
31 Pavel a spus centurionului și soldaților: Dacă aceștia nu rămân în corabie, voi nu puteți fi salvați.
Paul said to the centurion and the soldiers, Unless these may remain in the ship, you are not able to be saved.
32 Atunci, soldații au tăiat frânghiile bărcii și au lăsat-o să cadă.
Then the soldiers cut the ropes away from the boat, and let it fall out.
33 Și până să se facă ziuă, Pavel îi implora pe toți să ia mâncare, spunând: Astăzi este a paisprezecea zi de când așteptați și continuați postind, fără să luați nimic.
But until the day was about to come, Paul exhorted all to take food, saying, Already this day you remain in a state of solicitude, the fourteenth day, receiving nothing.
34 De aceea vă îndemn să luați mâncare; fiindcă aceasta este pentru sănătatea voastră; fiindcă niciun fir de păr nu va cădea de pe capul vreunuia dintre voi.
Therefore I exhort you to take food: for this is for your safety: for not a hair of your head shall perish.
35 Iar după ce a spus astfel, a luat pâine și a adus mulțumiri lui Dumnezeu în prezența tuturor; și după ce a frânt-o, a început să mănânce.
And having spoken these words, and taken bread, he gave thanks to God in the presence of all, and breaking it, began to eat.
36 Atunci toți au fost cu voie bună și au luat și ei mâncare.
And all becoming cheerful, themselves also took food.
37 Și eram de toți în corabie două sute șaptezeci și șase de suflete.
And we were two hundred and seventy-six souls in the ship.
38 Și, săturându-se cu mâncare, au ușurat corabia și au aruncat grâul în mare.
And having been revived by the food, they lightened the ship, casting the wheat over into the sea.
39 Iar după ce s-a făcut ziuă nu au recunoscut pământul; dar au văzut un anumit golf cu o plajă, pe care voiau, dacă era posibil, să împingă corabia.
And when it was day, they did not recognize the land: but discovered a certain gulf having a shore, into which they determined, if possible, to thrust out the ship.
40 Și după ce au ridicat ancorele, s-au încredințat mării și au dezlegat funiile de la pana cârmei și au înălțat pânza principală în vânt și au ținut-o spre țărm.
And having knocked off the anchors, they left them in the sea, at the same time loosing the bands of the rudders, and raising up the main sail to the blowing wind, they made for the shore.
41 Și, căzând pe un loc unde se întâlneau două mări, au eșuat corabia; și prora s-a înfipt tare și a rămas nemișcată, dar pupa era sfărâmată de violența valurilor.
And having fallen into a place where two seas met, they broke the ship, and indeed the prow, sticking fast, remained motionless, but the stern was torn off by the violence (of the wind).
42 Iar voia soldaților era să ucidă prizonierii, ca nu cumva vreunul să înoate și să scape.
And the counsel of the soldiers was that they should kill the prisoners, lest some one, having outswum them, might escape:
43 Dar centurionul, voind să îl salveze pe Pavel, le-a împiedicat planul; și a poruncit celor ce pot înota să se arunce primii în mare și să ajungă pe uscat;
but the centurion, wishing to save Paul, forbade them from their counsel; and commanded that those who were able to swim, having first thrown themselves overboard, to go to the land;
44 Și ceilalți, unii pe scânduri și unii pe sfărâmăturile de la corabie. Și așa s-a întâmplat că toți au scăpat în siguranță pe uscat.
and the rest, some on planks, and others on some parts from the ship. And thus it came to pass that all came safe to the land.
