Faptele 26
1 Iar Agripa i-a spus lui Pavel: Îți este permis să vorbești pentru tine însuți. Atunci Pavel a întins mâna și s-a apărat:
Hinu Agilipa akamjovela Pauli, “Wihotola kujova malovi ga kujikengelela.” Ndi Pauli akakwesa chiwoko na kutumbula kujova.
2 Mă consider fericit, împărate Agripa, pentru că voi putea să mă apăr astăzi, înaintea ta, în legătură cu toate despre care sunt acuzat de iudei;
“Nkosi Agilipa, lelu niheka neju, kujikengelela palongolo yaku ndava ya mambu goha gevanitakili Vayawudi.
3 Mai ales știindu-te a fi expert în toate obiceiurile și întrebările dintre iudei; de aceea, te implor să mă asculți cu răbdare.
Neju ndava wamwene wimanya bwina mivelu ya Vayawudi na muhutanu wavi, nikuyupa uniyuwanila bwina.”
4 Felul meu de viață din tinerețe, care a fost de la început în națiunea mea la Ierusalim, îl cunosc toți iudeii;
“Vayawudi voha vamanyili wumi wangu kutumbula uwana wangu, chenitamili kutumbula kadeni pamulima wangu ndi mewa ku Yelusalemu.
5 Care m-au cunoscut de la început, dacă ei doresc să aducă mărturie, că am trăit conform cu partida cea mai strictă a religiei noastre, ca fariseu.
Vanimanyili mu magono gamahele na vihotola kujova ndava yangu ngati vigana, kuvya kutumbula kadeni navili mmonga pagati ya chikundi cha Vafalisayu chechikangamalisa neju kulanda mvelu wa njila ya kumuyupa Chapanga yitu.
6 Și acum stau în picioare și sunt judecat pentru speranța promisiunii făcute de Dumnezeu părinților noștri;
Na hinu nivii palongolo yaku nihamuliwa ndava nisadika lilaganu lila Chapanga avalagazili vagogo vitu.
7 [Promisiune], la care speră să ajungă, cele douăsprezece triburi ale noastre, servind neîncetat lui Dumnezeu zi și noapte. Despre această speranță sunt acuzat, împărate Agripa, de iudei.
Malaganu gene ndi galagala gegihuvalila na makabila kumi na gavili ga vandu vitu, vakumhengela Chapanga muhi na kilu. Mtopeswa nkosi, Vayawudi vakunitakila ndava ya sadika yeniyo!
8 De ce pare un lucru de necrezut pentru voi, că Dumnezeu înviază morții?
Ndava kyani nyenye mwivya na mtahu kusadika kuvya Chapanga akuvayukisa vevafwili?
9 Într-adevăr, eu m-am gândit în mine însumi, că ar trebui să fac multe lucruri potrivnice față de numele lui Isus din Nazaret.
Chakaka namwene naholalili kuvya yikunigana kuhenga mambu kubela uhotola wa Yesu wa ku Nazaleti.
10 Lucru pe care l-am și făcut în Ierusalim; și pe mulți dintre sfinți i-am închis în închisoare, primind autoritate de la preoții de seamă; și, fiind dați la moarte îmi dădeam votul împotriva lor.
Mambu genakitili ku Yelusalemu, napatili uhotola kuhuma kwa vakulu va kuteta va Chapanga, navasopili muchifungu vandu vamahele vevakumganisa Chapanga, ndi pavahukumiwi kukomiwa, nayidakili kuvya vakomiwa.
11 Și deseori i-am pedepsit în fiecare sinagogă și i-am constrâns să blasfemieze; și, fiind peste măsură de turbat împotriva lor, i-am persecutat chiar și în cetățile străine.
Pamahele navalipisi munyumba za kukonganekela Vayawudi zoha, navajovili kwa makakala vayibela sadika yavi. Namemili ligoga ndava yavi hati navahakili mbaka mumiji ya kutali.”
12 După care, pe când mă duceam la Damasc cu autoritate și împuternicire de la preoții de seamă,
“Kwa lihengu lenilo, nahambili kumuji wa Damasko kwa uhotola na malagizu ga vamteta va vakulu va Chapanga.
13 La miezul zilei, împărate, am văzut pe cale o lumină din cer, mai mare ca strălucirea soarelui, strălucind în jurul meu și a celor care călătoreau cu mine.
Mtopeswa Nkosi, lukumbi nivii munjila, muhi wa saa sita nauwene lumuli luvaha kuliku wa lilanga utilangasa kuhuma kunani kwa Chapanga, wanitidili nene pamonga na vamulugendu vayangu.
14 Și după ce am căzut toți la pământ, am auzit o voce vorbindu-mi și spunând în limba ebraică: Saule, Saule, de ce mă persecuți? Greu îți este să dai cu călcâiul în țepușe.
Tavoha tete tagwili pahi, ndi nayuwini lwami lukunijovela kwa luga ya Chiebulania, ‘Sauli, Sauli! Ndava kyani ukuning'aha? Ukujilemasa waka ngati ng'ombi yeyitakula ndonga ya bambu waki.’
15 Iar eu am spus: Cine ești tu, Doamne? Și el a spus: Eu sunt Isus, pe care tu îl persecuți.
Ndi nene namkotili, ‘Veve wayani Bambu?’ Bambu akayangula, ‘Nene ndi Yesu mweukuning'aha.
16 Scoală-te dar și stai în picioare; căci cu acest scop ți-am apărut, să te fac un servitor și un martor deopotrivă a cele ce ai văzut și a acelora în care mă voi arăta ție;
Nambu hinu yimuka, uyimayi. Nikuhumalili muni nikuvika kuvya mtangatila wangu. Ukavajovela vandu vangi mambu geugaweni lelu na gala genivii nakona kukulangisa.
17 Eliberându-te din poporul și dintre neamurile spre care acum te trimit,
Yati nikusangula kuhuma kwa vandu va Isilaeli na vandu vangali Vayawudi, ndi nene kwenikutuma kwavi.
18 Să le deschizi ochii [și] să îi întorci de la întuneric la lumină și din puterea lui Satan la Dumnezeu, ca să primească iertare de păcate și moștenire printre cei sfințiți prin credința care este în mine.
Yati ukugagubukula mihu gavi muni uvang'anamusa vahuma muchitita na kuyingila mu lumuli, vahuma muulongosi wa Setani, vamuwuyila Chapanga, muni kunisadika nene valekekeswa gevamubudili Chapanga muni vatola uhali pamonga na vandu vevahaguliwi na Chapanga.’”
19 După care, împărate Agripa, nu am fost neascultător viziunii cerești;
“Ndi, Nkosi Agilipa, nabelili lepi maono ago ga kunani kwa Chapanga.
20 Ci am arătat mai întâi celor din Damasc și Ierusalim și prin toate ținuturile Iudeii și [apoi] neamurilor, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă lucrări cuvenite de pocăință.
Hinu natumbwili hoti kuvakokosela vandu va ku Damasko, kangi kwa vandu va ku Yelusalemu na mulima woha wa ku Yudea mewawa kwa vandu vangali Vayawudi. Navakokosili vamuwuyila Chapanga kwa kulangisa mumatendu kuvya vang'anamwiki.
21 Pentru acestea, iudeii m-au prins în templu și au încercat să mă ucidă.
Ndava ya genago Vayawudi vanikamwili Munyumba ya Chapanga, vakalinga kunikoma.
22 De aceea obținând ajutor de la Dumnezeu, continuu până în această zi, aducând mărturie deopotrivă celor mici și mari, nespunând nimic altceva decât cele ce ziceau profeții și Moise că se vor întâmpla:
Nambu kwa ulonda wa Chapanga nakona muni hati lelu, nikuvajovela vadebe na vavaha. Nidandaula galagala vamlota va Chapanga na Musa vajovili yati gihumila,
23 Că trebuie să sufere Cristosul, că el va fi cel dintâi al învierii dintre morți și să arate lumină poporului și neamurilor.
kuvya yamganili Kilisitu kung'aiswa na mutumbula kuyuka, muni akokosayi kuvya lumuli lwa usangula lukuvalangasa vandu voha, Vayawudi na vandu vangali Vayawudi.”
24 Și pe când el răspundea astfel în apărarea lui, Festus a spus cu voce tare: Pavele, ți-ai ieșit din minți; multă învățătură te face nebun.
Pauli peajikengelelayi mu malovi ago, Festo akajova kwa lwami luvaha, “Pauli! Wipenga! Usomili neju ndi wipenga luhala.”
25 Dar el a spus: Nu sunt nebun, preanobile Festus; ci vorbesc deschis cuvintele adevărului și cumpătării.
Nambu Pauli akajova, “Mtopeswa Festo, nipenga lepi mu malovi genijova ndi gachakaka na gana luhala.
26 Fiindcă împăratul știe despre acestea, înaintea căruia și vorbesc pe față; fiindcă sunt convins că nimic din acestea nu îi sunt ascunse; fiindcă aceasta nu s-a făcut într-un colț.
Wamwene Nkosi, ukugamanya mambu aga, hinu nihotola kulongela kwa ukekesi palongolo yaku. Mambu genago gamanyikini kwaku muni lijambu ilo lahengiki lepi mumfiyu.
27 Crezi tu, împărate Agripa, în profeți? Știu că tu crezi.
Nkosi Agilipa, wu, ukugasadika gegajoviwi na vamlota vakadeni va Chapanga? Nimanyili kuvya ukugasadika.”
28 Atunci Agripa i-a spus lui Pavel: Aproape mă convingi să fiu creștin.
Agilipa akamyangula Pauli, “Wihololela kuvya mu malovi gadebe wihotola kunikulukisa kuvya Mkilisitu?”
29 Iar Pavel a spus: Să dea Dumnezeu, ca nu numai tu, ci și toți cei ce mă aud astăzi, să fie deopotrivă aproape [ce sunt eu] și chiar mai mult decât sunt eu, exceptând aceste lanțuri.
Pauli akayangula, “Nikumuyupa Chapanga kuvya mulukumbi luhupi amala lutali lepi wamwene ndu, nambu voha vevakuniyuwanila lelu vahotola kuvya ngati chenivii nene, changali kukungwa minyololo.”
30 Și după ce a vorbit astfel, împăratul s-a sculat și guvernatorul și Bernice și cei ce ședeau cu ei;
Kangi Nkosi Agilipa, mkulu Festo na Belinike na vandu voha vevatamii pamonga nawu, vakayima.
31 Și după ce s-au retras, vorbeau între ei, spunând: Acest om nu face nimic demn de moarte sau de lanțuri.
Pevamali kuwuka ndi vajovisini, “Mundu mwenuyu ahengili lepi chindu chihakau hati kuganikiwa kukomiwa amala chifungu.”
32 Atunci Agripa i-a spus lui Festus: Acest om ar fi putut fi eliberat dacă nu ar fi apelat la Cezar.
Agilipa akamjovela Festo “Mundu uyu ngaihotoliki kulekekeswa kuvyaa ayupili lepi uhamula kwa Nkosi wa ku Loma.”
