Faptele 26

1 Iar Agripa i-a spus lui Pavel: Îți este permis să vorbești pentru tine însuți. Atunci Pavel a întins mâna și s-a apărat:

Then Agrippa sayd vnto Paul, Thou art permitted to speake for thy selfe. So Paul stretched forth the hand, and answered for himselfe.

2 Mă consider fericit, împărate Agripa, pentru că voi putea să mă apăr astăzi, înaintea ta, în legătură cu toate despre care sunt acuzat de iudei;

I thinke my selfe happy, King Agrippa, because I shall answere this day before thee of all the things whereof I am accused of the Iewes.

3 Mai ales știindu-te a fi expert în toate obiceiurile și întrebările dintre iudei; de aceea, te implor să mă asculți cu răbdare.

Chiefly, because thou hast knowledge of all customes, and questions which are among the Iewes: wherefore I beseech thee, to heare me patiently.

4 Felul meu de viață din tinerețe, care a fost de la început în națiunea mea la Ierusalim, îl cunosc toți iudeii;

As touching my life from my childhood, and what it was from the beginning among mine owne nation at Hierusalem, know all the Iewes,

5 Care m-au cunoscut de la început, dacă ei doresc să aducă mărturie, că am trăit conform cu partida cea mai strictă a religiei noastre, ca fariseu.

Which knewe me heretofore, euen from my elders (if they would testifie) that after the most straite sect of our religion I liued a Pharise.

6 Și acum stau în picioare și sunt judecat pentru speranța promisiunii făcute de Dumnezeu părinților noștri;

And now I stand and am accused for the hope of the promise made of God vnto our fathers.

7 [Promisiune], la care speră să ajungă, cele douăsprezece triburi ale noastre, servind neîncetat lui Dumnezeu zi și noapte. Despre această speranță sunt acuzat, împărate Agripa, de iudei.

Whereunto our twelue tribes instantly seruing God day and night, hope to come: for the which hopes sake, O King Agrippa, I am accused of the Iewes.

8 De ce pare un lucru de necrezut pentru voi, că Dumnezeu înviază morții?

Why should it be thought a thing incredible vnto you, that God should raise againe the dead?

9 Într-adevăr, eu m-am gândit în mine însumi, că ar trebui să fac multe lucruri potrivnice față de numele lui Isus din Nazaret.

I also verely thought in my selfe, that I ought to doe many contrarie things against the Name of Iesus of Nazareth.

10 Lucru pe care l-am și făcut în Ierusalim; și pe mulți dintre sfinți i-am închis în închisoare, primind autoritate de la preoții de seamă; și, fiind dați la moarte îmi dădeam votul împotriva lor.

Which thing I also did in Hierusalem: for many of the Saints I shut vp in prison, hauing receiued authoritie of the hie Priests, and when they were put to death, I gaue my sentence.

11 Și deseori i-am pedepsit în fiecare sinagogă și i-am constrâns să blasfemieze; și, fiind peste măsură de turbat împotriva lor, i-am persecutat chiar și în cetățile străine.

And I punished them throughout all the Synagogues, and compelled them to blaspheme, and being more mad against them, I persecuted them, euen vnto strange cities.

12 După care, pe când mă duceam la Damasc cu autoritate și împuternicire de la preoții de seamă,

At which time, euen as I went to Damascus with authoritie, and commission from the hie Priests,

13 La miezul zilei, împărate, am văzut pe cale o lumină din cer, mai mare ca strălucirea soarelui, strălucind în jurul meu și a celor care călătoreau cu mine.

At midday, O King, I sawe in the way a light from heauen, passing the brightnes of the sunne, shine round about mee, and them which went with me.

14 Și după ce am căzut toți la pământ, am auzit o voce vorbindu-mi și spunând în limba ebraică: Saule, Saule, de ce mă persecuți? Greu îți este să dai cu călcâiul în țepușe.

So when we were all fallen to the earth, I heard a voyce speaking vnto me, and saying in the Hebrew tongue, Saul, Saul, why persecutest thou me? It is hard for thee to kicke against pricks.

15 Iar eu am spus: Cine ești tu, Doamne? Și el a spus: Eu sunt Isus, pe care tu îl persecuți.

Then I sayd, Who art thou, Lord? And he sayd, I am Iesus whom thou persecutest.

16 Scoală-te dar și stai în picioare; căci cu acest scop ți-am apărut, să te fac un servitor și un martor deopotrivă a cele ce ai văzut și a acelora în care mă voi arăta ție;

But rise and stand vp on thy feete: for I haue appeared vnto thee for this purpose, to appoint thee a minister and a witnesse, both of the things which thou hast seene, and of the things in the which I will appeare vnto thee,

17 Eliberându-te din poporul și dintre neamurile spre care acum te trimit,

Deliuering thee from this people, and from the Gentiles, vnto whom now I send thee,

18 Să le deschizi ochii [și] să îi întorci de la întuneric la lumină și din puterea lui Satan la Dumnezeu, ca să primească iertare de păcate și moștenire printre cei sfințiți prin credința care este în mine.

To open their eyes, that they may turne from darknes to light, and from the power of Satan vnto God, that they may receiue forgiuenes of sinnes, and inheritance among them, which are sanctified by fayth in me.

19 După care, împărate Agripa, nu am fost neascultător viziunii cerești;

Wherefore, King Agrippa, I was not disobedient vnto the heauenly vision,

20 Ci am arătat mai întâi celor din Damasc și Ierusalim și prin toate ținuturile Iudeii și [apoi] neamurilor, să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu și să facă lucrări cuvenite de pocăință.

But shewed first vnto them of Damascus, and at Hierusalem, and throughout all the coasts of Iudea, and then to the Gentiles, that they should repent and turne to God, and doe workes worthy amendment of life.

21 Pentru acestea, iudeii m-au prins în templu și au încercat să mă ucidă.

For this cause the Iewes caught me in the Temple, and went about to kill me.

22 De aceea obținând ajutor de la Dumnezeu, continuu până în această zi, aducând mărturie deopotrivă celor mici și mari, nespunând nimic altceva decât cele ce ziceau profeții și Moise că se vor întâmpla:

Neuertheles, I obteined helpe of God, and continue vnto this day, witnessing both to small and to great, saying none other things, then those which the Prophets and Moses did say should come,

23 Că trebuie să sufere Cristosul, că el va fi cel dintâi al învierii dintre morți și să arate lumină poporului și neamurilor.

To wit, that Christ should suffer, and that he should be the first that should rise from the dead, and should shew light vnto this people, and to the Gentiles.

24 Și pe când el răspundea astfel în apărarea lui, Festus a spus cu voce tare: Pavele, ți-ai ieșit din minți; multă învățătură te face nebun.

And as he thus answered for himselfe, Festus said with a loude voyce, Paul, thou art besides thy selfe: much learning doeth make thee mad.

25 Dar el a spus: Nu sunt nebun, preanobile Festus; ci vorbesc deschis cuvintele adevărului și cumpătării.

But he said, I am not mad, O noble Festus, but I speake the wordes of trueth and sobernes.

26 Fiindcă împăratul știe despre acestea, înaintea căruia și vorbesc pe față; fiindcă sunt convins că nimic din acestea nu îi sunt ascunse; fiindcă aceasta nu s-a făcut într-un colț.

For the King knoweth of these things, before whom also I speake boldly: for I am perswaded that none of these things are hidden from him: for this thing was not done in a corner.

27 Crezi tu, împărate Agripa, în profeți? Știu că tu crezi.

O King Agrippa, beleeuest thou the Prophets? I know that thou beleeuest.

28 Atunci Agripa i-a spus lui Pavel: Aproape mă convingi să fiu creștin.

Then Agrippa said vnto Paul, Almost thou perswadest me to become a Christian.

29 Iar Pavel a spus: Să dea Dumnezeu, ca nu numai tu, ci și toți cei ce mă aud astăzi, să fie deopotrivă aproape [ce sunt eu] și chiar mai mult decât sunt eu, exceptând aceste lanțuri.

Then Paul sayd, I would to God that not onely thou, but also all that heare me to day, were both almost, and altogether such as I am, except these bonds.

30 Și după ce a vorbit astfel, împăratul s-a sculat și guvernatorul și Bernice și cei ce ședeau cu ei;

And when he had thus spoken, the King rose vp, and the gouernour, and Bernice, and they that sate with them.

31 Și după ce s-au retras, vorbeau între ei, spunând: Acest om nu face nimic demn de moarte sau de lanțuri.

And when they were gone apart, they talked betweene themselues, saying, This man doeth nothing worthy of death, nor of bonds.

32 Atunci Agripa i-a spus lui Festus: Acest om ar fi putut fi eliberat dacă nu ar fi apelat la Cezar.

Then sayd Agrippa vnto Festus, This man might haue bene loosed, if hee had not appealed vnto Cesar.