< Faptele 25 >
1 Și, când Festus a venit în provincie, după trei zile a urcat de la Cezareea la Ierusalim.
Three days after Festus had entered upon his province, he left Caesarea and went up to Jerusalem.
2 Atunci, marele preot și mai marele iudeilor l-au înștiințat împotriva lui Pavel și l-au implorat,
There the Chief Priests and the leading men among the Jews laid an information before him against Paul,
3 Și a dorit o favoare împotriva lui, ca să trimită după el la Ierusalim, pregătind o cursă pe drum să îl ucidă.
and asked a favour of him, to Paul’s injury — to have Paul brought to Jerusalem. All the while they were plotting to make away with him on the road.
4 Dar Festus a răspuns că Pavel ar trebui ținut în Cezareea și că el însuși intenționează să plece curând într-acolo.
But Festus answered that Paul was in prison at Caesarea, and that he himself would be leaving for that place shortly.
5 De aceea a spus: Aceia dintre voi care pot, să se coboare cu mine și să îl acuze pe acest bărbat, dacă este ceva rău în el.
“So let the influential men among you,” he said, “go down with me, and if there is anything amiss in the man, charge him formally with it.”
6 Și după ce a rămas mai mult de zece zile printre ei, a coborât la Cezareea; și a doua zi, șezând pe scaunul de judecată, a poruncit să fie adus Pavel.
After staying among them some eight or ten days, Festus went down to Caesarea. The next day he took his seat on the Bench, and ordered Paul to be brought before him.
7 Și după ce a venit el, iudeii care au coborât de la Ierusalim au stat în picioare împrejur și au adus plângeri multe și grele împotriva lui Pavel, pe care nu au fost în stare să le dovedească.
On Paul’s appearance, the Jews who had come down from Jerusalem surrounded him, and made many serious charges, which they failed to establish.
8 În timp ce el se apăra: Nu am păcătuit deloc, nici împotriva legii iudeilor, nici împotriva templului, nici chiar împotriva Cezarului.
Paul’s answer to the charge was — ‘I have not committed any offence against the Jewish Law, or the Temple, or the Emperor.’
9 Dar Festus, voind să facă o favoare iudeilor, i-a răspuns lui Pavel și a zis: Ești de acord să urci la Ierusalim și acolo să fii judecat despre acestea înaintea mea?
But, as Festus wished to gain popularity with the Jews, he interrupted Paul with the question: “Are you willing to go up to Jerusalem and be tried on these charges before me there?”
10 Atunci Pavel a spus: Stau în picioare la scaunul de judecată al Cezarului, unde ar trebui să fiu judecat; nu am făcut nimic rău iudeilor, așa cum știi foarte bine.
“No,” replied Paul, “I am standing at the Emperor’s Bar, where I ought to be tried. I have not wronged the Jews, as you yourself are well aware.
11 Dar dacă sunt nedrept, sau am făcut ceva demn de moarte, nu mă feresc să mor; dar dacă nu este nimic din acestea de care ei mă acuză, nimeni nu mă poate da lor. Apelez la Cezar.
If, however, I am breaking the law and have committed any offence deserving death, I do not ask to escape the penalty; but, if there is nothing in the accusations of these people, no one has the power to give me up to them. I appeal to the Emperor.”
12 Atunci Festus, după ce a stat de vorbă cu consiliul, a răspuns: La Cezar ai apelat? La Cezar vei merge.
Upon that, Festus, after conferring with his Council, answered: “You have appealed to the Emperor; to the Emperor you shall go.”
13 Iar după câteva zile, împăratul Agripa și Bernice au venit la Cezareea să îl salute pe Festus.
Some days later King Agrippa and Bernice came down to Caesarea, and paid a visit of congratulation to Festus;
14 Iar după ce au rămas acolo multe zile, Festus a prezentat împăratului cele ale lui Pavel, spunând: Este aici un anumit bărbat lăsat în lanțuri de Felix;
and, as they were staying there for several days, Festus laid Paul’s case before the King. “There is a man here,” he said, “left a prisoner by Felix,
15 Despre care, când am fost eu la Ierusalim, preoții de seamă și bătrânii iudeilor mi-au făcut cunoscut, dorind judecată împotriva lui.
about whom, when I came to Jerusalem, the Jewish Chief Priest and the Councillors laid an information, demanding judgment against him.
16 Acestora le-am răspuns: Nu este obiceiul romanilor să dea la moarte pe niciun om, înainte ca cel care este acuzat să fie față în față cu acuzatorii și să aibă ocazia să se apere referitor la acuzația adusă împotriva lui.
My answer to them was, that it was not the practice of Romans to give up any man to his accusers till the accused had met them face to face, and had also had an opportunity of answering the charges brought against him.
17 De aceea când au venit aici, fără nicio întârziere, a doua zi am șezut pe scaunul de judecată și am poruncit să fie adus bărbatul.
So they met here, and without loss of time I took my seat on the Bench the very next day, and ordered the man to be brought before me.
18 Împotriva căruia acuzatorii, după ce au stat în picioare, nu au adus nicio acuzație din acelea pe care le presupuneam eu;
But, when his accusers came forward, they brought no charge of wrong-doing such as I had expected;
19 Ci aveau anumite cercetări împotriva lui despre propria lor superstiție și despre unul Isus, care a murit, despre care Pavel afirmă că este viu.
but I found that there were certain questions in dispute between them about their own religion, and about some dead man called Jesus, whom Paul declared to be alive.
20 Și îndoindu-mă de acest mod de cercetări, am întrebat dacă era dispus să meargă la Ierusalim, și acolo să fie judecat despre acestea.
And, as I was at a loss how to enquire into questions of this kind, I asked Paul if he were willing to go up to Jerusalem, and there be put upon his trial.
21 Dar după ce Pavel a apelat să fie ținut pentru examinarea lui Augustus, am poruncit ca el să fie ținut până îl voi trimite la Cezar.
Paul, however, appealed to have his case reserved for the consideration of his August Majesty, so I ordered him to be detained in custody, until I could send him to the Emperor.”
22 Atunci, Agripa i-a spus lui Festus: Aș dori chiar eu însumi să îl aud pe acest om. Iar el a spus: Mâine îl vei auzi.
“I should like to hear this man myself,” Agrippa said to Festus. “You shall hear him to-morrow,” Festus answered.
23 Și a doua zi, când Agripa a venit și Bernice, cu mare fast, și au intrat în locul audierii cu căpeteniile și cu bărbații conducători ai cetății, la porunca lui Festus a fost adus Pavel.
So the next day, when Agrippa and Bernice had come in full state and had entered the Audience Chamber, with the superior officers and the principal people of the city, by the order of Festus Paul was brought before them.
24 Și Festus a spus: Împărate Agripa și toți bărbații care sunteți prezenți cu noi, îl vedeți pe acesta, despre care toate mulțimile iudeilor au stăruit de mine, deopotrivă la Ierusalim și aici, strigând că nu ar mai trebui să trăiască.
Then Festus said: “King Agrippa, and all here present, you see before you the man about whom the whole Jewish people have applied to me, both at Jerusalem and here, loudly asserting that he ought not to be allowed to live.
25 Dar când am înțeles că nu a făcut nimic demn de moarte și chiar el însuși a cerut recurs la Augustus, am hotărât să îl trimit.
I found, however, that he had not done anything deserving death; so, as he had himself appealed to his August Majesty, I decided to send him.
26 Despre el nu am nimic sigur să scriu domnului meu. De aceea l-am adus în față, înaintea voastră și mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca după ce se va fi făcut cercetare, să am ceva să scriu.
But I have nothing definite to write about him to my Imperial Master; and for that reason I have brought him before you all, and especially before you, King Agrippa, that, after examining him, I may have something to write.
27 Fiindcă mi se pare irațional să trimit un prizonier și să nu arăt acuzațiile împotriva lui.
For it seems to me absurd to send a prisoner, without at the same time stating the charges made against him.”